Câți români ar alege să se mute în alt oraș sau în străinătate pentru un trai mai bun
650.000 de români ar pleca în orice moment de acasă, în altă parte, pentru un trai mai bun. Potrivit unui studiu recent al Băncii Mondiale, nu toți românii sunt însă dornici să părăsească țara.
Migrația este legată direct de creșterea economică, iar primele 8 orașe din țară, sunt cele mai atractive. Totuși, 82% dintre cei intervievați spun că nu s-ar muta în Bucureşti, pentru că traiul este prea scump, iar traficul, imposibil.
Reprezentanţii Băncii Mondiale i-au întrebat pe românii din aproape toate regiunile ţării, dacă ar fi dispuşi să plece din localitatea în care trăiesc, pentru o perioadă mai mare de 2 ani. Oamenilor li s-au dat 3 opţiuni – o ţară străină, alta localitate din România, sau alta din acelaşi judeţ. Rezultatele arată ca locuitori din Tăşnad, Iaşi, Beiuş, Iscaccea, sau Cluj ar părăsi România.
Alegeri 2024
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
Localnic din Vaslui: "Undeva în afară dacă ar fi, dar să ne dea acolo un 40 de milioane de lei să câştigăm şi noi. Pleci acolo că acolo e mai bine!"
Locuitorii din Alexandria, Sighişoara, Buzău, Constanța sau Reşita s-ar muta, mai degrabă, altundeva în ţară. Dar sunt şi români care au declarat că s-ar muta doar aproape de localitatea actuală, în acelaşi judeţ.
În regiunile cu nivel de trăi mai ridicat - Transilvania, Banat sau Crișana, oamenii vor să migreze spre Vestul Europei. În Moldova sunt mai degrabă tentaţi să rămână în ţară, unde să caute slujbe mai bine plătite. Cei mai legaţi de glie par oltenii şi muntenii, în timp ce craiovenii se declară dependenţi de familie.
Harta migrației în România
Banca Mondială a întocmit şi o hartă a migraţiei în România, în care se vede cum oraşele devenite mari poli economici atrag populaţie din alte judeţe. Sunt oameni în căutare de locuri de muncă la diverse fabrici şi firme, ori în construcţii dacă ne referim la muncă puţin calificată.
Bianca Muntean, director cluster IT Cluj: "Doresc să vină pentru că doresc o viaţă mai bună, acces la servicii mai bune, educaţional, medical, acum să nu se înţeleagă că toate lucrurile sunt şi aici roz."
La Braşov, pentru agenţiile imobiliare se cauta cu precădere... personal din Moldova. Alina vine de la Tecuci.
Cristina Neamțu, manager agenţie imobiliară: "Meseria de agent imobiliar presupune să fi foarte bun la capitolul comunicare. Moldovenii de regulă vorbesc foarte mult şi e un plus."
Un alt studiu al Băncii Mondiale arata că cele mai mari 8 orașe din România concentrează aproape 22% din populaţia ţării și generează peste 50% din produsul intern brut naţional. Marile centre Timișoara, Cluj-Napoca, Brașov şi Craiova au depășit economic regiunile din care fac parte, iar la capitolul PIB pe cap de locuitor, au surclasat PIB-ul naţional.
În privinţa mobilităţii, unele studii internaţionale arata că suntem mai legaţi decât vest-europenii de locurile unde ne stabilim. Nu ne place nici să facem naveta ori să stăm prea mult cu chirie, aşa cum prefera unii străini.