Când va pica Paștele în 2019

61952102
Agerpres

Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc, duminică, Paștele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii și protestanții.

Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paștele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Paștele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.

 CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Diletta Leotta s-a pozat într-un bikini minuscul, la piscină: ”Nu mai pot suporta, aceste fotografii sunt prea ilegale”
FOTO Diletta Leotta s-a pozat într-un bikini minuscul, la piscină: ”Nu mai pot suporta, aceste fotografii sunt prea ilegale”
Citește și...
Lege: Victimele Mineriadei 13-15 iunie 1990 primesc indemnizație 5.000 lei/lună, medicamente gratuite, pensionare mai devreme

Victimele Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 vor avea dreptul la o indemnizaţie reparatorie lunară de 5.000 de lei, acces la tratament medical şi medicamente în regim gratuit şi se pot pensiona cu cinci ani înainte de vârsta standard, conform unei legi.

Metrorex extinde accesul bicicletelor și trotinetelor la metrou, din 15 iulie. Care sunt intervalele orare

Compania Metrorex extinde intervalul în care utilizatorii de biciclete și trotinete au acces cu aceste vehicule în metroul bucureștean. Este un proiect-pilot menit să încurajeze transportul sustenabil.

„9 ore pe zi, este foarte mult!” Cum trece timpul pentru tinerii români în fața ecranelor, în vacanță

Adolescenții români sunt printre cei care petrec cel mai mult timp pe telefon din toată Uniunea Europeană. 

Recomandări
Cum au acționat suspecții care au produs frauda de proporții în sistemul de pensii publice

Fraudă de proporții, făcută în sistemul de pensii publice. Procurorii DIICOT au descoperit că 860 de persoane din București și din șapte județe au beneficiat cel puțin cinci ani de pensii obținute cu acte false. 

Sistemele Agenției Naționale de Cadastru sunt blocate după un atac cibernetic. Atacul vine într-un moment delicat

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a fost ținta unui atac cibernetic, care a blocat sistemele instituției și a provocat cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria sa.

„Legile PNRR” se amână pentru finalul lunii iulie. România riscă să piardă sute de milioane de euro

Parlamentarii își pot vedea liniștiți de vacanță. Deși, inițial, ar fi urmat să fie chemați la muncă pentru a vota legile care țin de îndeplinirea jaloanelor din PNRR, situația se amână pentru finalul lunii sau chiar începutul lui august.