Când va pica Paștele în 2019

61952102
Agerpres

Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc, duminică, Paștele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii și protestanții.

Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paștele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Paștele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.

 CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Donald Trump, ținta unui nou asasinat!? FBI a intervenit direct la terenul de golf
Donald Trump, ținta unui nou asasinat!? FBI a intervenit direct la terenul de golf
Citește și...
Alocațiile și indemnizațiile intră mai devreme pe card în august. Când vin banii prin poștă

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială va efectua în luna august plata în avans a beneficiilor de asistenţă socială aferente drepturilor cuvenite pentru luna iulie, întrucât data de 8 august, prevăzută în calendar, este zi nelucrătoare.

Una dintre cele mai apreciate instituții românești cere oamenilor să-i doneze geamuri vechi. De ce s-a ajuns aici

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL), una dintre cele mai cunoscute și apreciate instituții din agricultura românească, cere oamenilor să-i doneze geamuri vechi, pentru a-și repara serele distruse de furtuni. 

Câte pensii speciale se plătesc în România. Cea mai mare: 25.613 lei/lună. Ce pensie are un parlamentar

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2026, de 11.970 de persoane, la fel ca în luna precedentă, din care 7.921 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - BASS (contributivitate), conform datelor CNPP.

Recomandări
Probleme de ultim moment la operațiunea de pe Dunăre. Lipsa documentelor pentru barje a dus la amânare

Vara lui 2026 se dovedește a fi una a încercărilor. Prognozele privind nivelul Dunării sunt din ce în ce mai pesimiste și pun presiune asupra intervențiilor planificate. 

Încă un val de aer fierbinte lovește România. Au fost 55 de grade la nivelul asfaltului în Timișoara. „Deci e teroare”

A fost a patra zi de foc și cod roșu în vestul țării, mai ales că s-au înregistrat și 40 de grade la umbră. Cei care au simțit că nu mai pot merge prin arșiță s-au oprit la punctele de hidratare ca să-și tragă sufletul.

Cât timp câștigă un șofer care circulă cu viteză peste limită față de unul care merge regulamentar. Concluziile unui studiu

Să apeși mai tare pe accelerație nu înseamnă neapărat că ajungi mai repede la destinație. Un studiu recent, bazat pe monitorizarea a mii de deplasări arată că timpul câștigat este, în medie, de doar un minut la o călătorie de aproape 50 de kilometri.