Când va pica Paștele în 2019

61952102
Agerpres

Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc, duminică, Paștele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii și protestanții.

Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paștele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Paștele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.

 CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta iubită a lui Dele Alli a pozat topless și fanii i-au ”invadat” conturile sociale: ”Mulțumim, ești un înger!”
FOTO Fosta iubită a lui Dele Alli a pozat topless și fanii i-au ”invadat” conturile sociale: ”Mulțumim, ești un înger!”
Citește și...
Peste 1.000 de șomeri din Gorj au luat cu asalt o bursă a locurilor de muncă. Ce salarii s-au oferit

Peste 1.000 de șomeri din Gorj s-au înghesuit miercuri la o bursă a locurilor de muncă. Mulți dintre aceștia sunt foști angajați din minerit care și-au pierdut slujbele la 1 aprilie.

Sute de mii de români nu-și caută de lucru. Câți șomeri sunt în România

Un număr de 204.500 de persoane inactive doreau să lucreze în anul 2005, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Sfaturi importante pentru românii care merg de 1 Mai în Bulgaria. Cât costă acum traversarea podului Giurgiu-Ruse

Dacă vă veți petrece minivacanța de 1 Mai pe litoralul bulgăresc și mergeți cu mașina până acolo, nu uitați de taxele de drum.

Recomandări
Negocieri înaintea moțiunii. Strategia lui Ilie Bolojan ca să atragă parlamentari de partea sa

Ilie Bolojan a recunoscut că au loc negocieri în Parlament înainte de moțiunea de cenzură și a explicat că va discuta cu orice parlamentar cu „o atitudine responsabilă”.

UE se adaptează la criza energetică: a redus limitările la ajutoare de stat. Marii beneficiari: agricultura și industria

CE relaxează temporar regulile privind ajutoarele de stat. Asta înseamnă că guvernele vor putea da mai ușor bani firmelor lovite de scumpirea combustibilului, a îngrășămintelor și a energiei electrice, ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu.

Demisii în bloc în administrație. Oamenii puși de PSD au plecat cu gândul că se vor întoarce „peste două săptămâni”

În timp ce Sorin Grindeanu este într-o vizită oficială la Paris, 91 de oameni numiți de PSD au plecat din aparatul administrativ.