Când va pica Paștele în 2019

61952102
Agerpres

Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc, duminică, Paștele, cu o săptămână mai târziu decât romano-catolicii și protestanții.

Dacă în 2018, Învierea Domnului a fost celebrată la începutul lunii aprilie, în 2019, Paștele ortodox va pica pe 28 aprilie, iar cel catolic pe 21 aprilie.

De ce Paștele catolic şi cel ortodox se sărbătoresc la date diferite

Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi în 2017). Paştele catolic poate cădea în lună martie sau aprilie şi niciodată în luna mai, în timp ce Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Pastele ţine două fenomene naturale, unul cu data fixă - echinocţiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare - luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

Citește și
Guvernul renunță la prevederea ca șoferii care nu își plătesc amenzile să rămână automat fără permis auto
Guvernul renunță la prevederea ca șoferii care nu își plătesc amenzile să rămână automat fără permis auto

Dar în plus, utilizarea a doua calendare diferite explica decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară. Poporul evreu marchează prin sărbătoarea Paştelui eliberarea din sclavie şi plecarea din Egipt.

La începutul erei noastre, în perioada în care a trăit Iisus, data Paştelui iudeu (Pesah) era fixată în ziua de 14 în luna Nisan (după calendarul lunar), ziua cu prima Lună plină a primăverii. Nisan este prima lună a anului în calendarul asirian, iar în cel iudaic este prima lună a anului ecleziastic şi a şaptea lună (a opta în anii bisecţi) a anului secular.

Numele de “nisan” este de origine asiro-babiloniană şi înseamnă “luna fericirii”. Această dată era dependenta de ciclul lunar (anul de 13 luni), şi nu de calendarul solar de 12 luni, aplicat în prezent.

Aşa încât data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325, în “duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primavara’. Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseana sărbătoreau Pastele la aceeaşi dată. După Marea Schisma din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două - cea Apuseana sub autoritatea papei şi cea Răsăriteana sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriana, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Însă, Biserica Ortodoxă Rusa şi Biserica Ortodoxă Sarba nu au adoptat calendarul gregorian. În prezent Biserica Ortodoxă Romana sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Pastele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniana sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Pastele după calendarul gregorian.

 CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Italienii au reacționat în două cuvinte după ce a fost anunțată înlocuirea lui Cristi Chivu la Inter
Italienii au reacționat în două cuvinte după ce a fost anunțată înlocuirea lui Cristi Chivu la Inter
Citește și...
Guvernul renunță la prevederea ca șoferii care nu își plătesc amenzile să rămână automat fără permis auto
Guvernul renunță la prevederea ca șoferii care nu își plătesc amenzile să rămână automat fără permis auto

La propunerea Ministerului Justiției s-a scos din OUG privind reforma administrației prevederea care spune că șoferii care nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile riscă suspendarea automată a permisului de conducere.

Schema prin care trei angajate de la o primărie din Bistrița-Năsăud au furat banii de încălzire pentru oameni
Schema prin care trei angajate de la o primărie din Bistrița-Năsăud au furat banii de încălzire pentru oameni

Trei angajate ale unei primării din Bistrița-Năsăud sunt anchetate de procurori după ce ar fi încasat ilegal ajutoare pentru încălzire, bani destinați familiilor vulnerabile. 

Ungurii acuză România că a naționalizat păduri din Ținutul Secuiesc
Ungurii acuză România că a naționalizat păduri din Ținutul Secuiesc

Presa maghiară acuză România că a ”renaționalizat” peste 2.500 de hectare de pădure din județul Covasna, parte a așa-zisului Ținut Secuiesc, despre care politicienii unguri spun că trebuie declarat regiune autonomă. 

Recomandări
Românii și-au schimbat modul în care cumpără locuințele. Tot mai mulți clienții vin la negocieri cu ingineri și arhitecți
Românii și-au schimbat modul în care cumpără locuințele. Tot mai mulți clienții vin la negocieri cu ingineri și arhitecți

Se schimbă modul în care își cumpără românii locuințele. Înainte să plătească zeci sau sute de mii de euro, tot mai mulți cumpărători analizează atent și cântăresc fiecare detaliu. 

Guvernul renunță la prevederea ca șoferii care nu își plătesc amenzile să rămână automat fără permis auto
Guvernul renunță la prevederea ca șoferii care nu își plătesc amenzile să rămână automat fără permis auto

La propunerea Ministerului Justiției s-a scos din OUG privind reforma administrației prevederea care spune că șoferii care nu își plătesc amenzile rutiere în termen de 90 de zile riscă suspendarea automată a permisului de conducere.

Renașterea capitalului românesc. Cinci exemple de afaceri străine din România cumpărate de români
Renașterea capitalului românesc. Cinci exemple de afaceri străine din România cumpărate de români

România trece printr-o epocă de aur a antreprenorilor locali, în ciuda dificultăților economice cu care se confruntă. Așa am ajuns ca, într-un timp scurt, să asistăm la preluări spectaculoase ale unor afaceri străine de către companii românești.