București, un oraș care te poate îmbolnăvi. Legătura dintre poluarea fonică și obezitate
Poluarea fonică este a treia cea mai mare amenințare de mediu în Europa, după aerul toxic și schimbările climatice. 100 de milioane de europeni trăiesc zilnic în zgomot peste limita considerată sigură, de 55 de decibeli.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, expunerea prelungită poate duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare sau diabetul. Odată cu venirea verii se intensifică și poluarea fonică. În căutarea răcorii, mulți dorm cu geamurile deschise, așa că pe lângă aerul de seară intră în case și zgomotele orașului.
Pe rețelele de socializare au apărut o mulțime de glume care surprind exact sunetul Bucureștiului. Am făcut și noi un experiment.
La etajul 6 al unui bloc din Piața Victoriei, o zonă extrem de circulată din București, nivelul de zgomot nu scade aproape deloc, nici ziua, nici noaptea. Nivelul de poluare fonică atinge aproape 80 de decibeli.
Locuitori: „Circulația este foarte intensă și atunci ar trebui să avem camerele antifonate, sau nu știu. La noi ne-am obișnuit când nu ne convine ceva să apăsăm tare claxonul.”
„Noaptea deranjează foarte mult pentru că trec și motoare cu viteză, stăm chiar la șosea și trec ambulanțe, mașini de pompieri și trezesc copiii.”
Bucureștiul este un oraș foarte zgomotos. În cele mai multe dintre intersecții, nivelul de decibeli este cu mult peste limita normală. Pe termen lung, acest zgomot ne îmbolnăvește.
Bogdan Lazarovici, acustician: „Fiind singurul simț care nu se oprește niciodată, orice nivel de zgomot care depășește 45 de decibeli noaptea te trezește din somn. Microtrezirile astea produc o încetinire a refacerii de după zi, creierul nu mai poate să se odihnească la fel de mult și apar probleme odată cognitive și probleme de inimă, tulburări psihice.”
Potrivit Agenției Europene de Mediu, expunerea prelungită la zgomot este asociată anual cu aproximativ 66.000 de decese premature, 50.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și 22.000 de cazuri de diabet. De asemenea, sunt raportate mii de cazuri de depresie și demență. Copiii și adolescenții reprezintă categoria cea mai vulnerabilă; în cazul lor, zgomotul este corelat cu tulburări de comportament, obezitate și dificultăți de citire.
În Capitală, autoritățile au făcut așa-numitele hărți acustice, iar acum ar trebui să vină și cu soluții pentru reducerea zgomotului în zonele roșii.