Biserica Domneasca din Curtea de Arges, pierduta definitiv dupa un proces inceput acum 8 ani. Cui revine monumentul istoric
Arhiepiscopia Argesului si Muscelului a pierdut definitiv, la Curtea de Apel Alba Iulia, procesul deschis in urma cu 8 ani in care revendica dreptul de proprietate asupra Bisericii Domnesti din Curtea de Arges, monument istoric din sec. al XIV-lea.
Instanta a admis apelul formulat de Muzeul Municipal Curtea de Arges fata de o sentinta a Tribunalului Sibiu, prin care Biserica Domneasca, impreuna cu intregul ansamblu al curtii domnesti, intra in proprietatea Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului.
"Admite ca fondat apelul declarat de paratul Muzeul Municipal Curtea de Arges impotriva sentintei civile nr. 1575/15.07.2015 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr. 2384/216/2008. Schimba in parte sentinta atacata, in sensul ca respinge in tot actiunea formulata de reclamanta Eparhia Argesului si Muscelului Curtea de Arges impotriva paratului Muzeul Municipal Curtea de Arges", se arata in sentinta din 13 aprilie a Curtii de Apel Alba, publicata joi pe portalul instantelor de judecata.
Tribunalul Sibiu, prin sentinta pronuntata pe 15 iulie 2015, daduse dreptate Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului.
"Obliga paratul sa lase reclamantei in deplina proprietate si posesie imobilul reprezentat de Biserica Sf. Nicolae Domnesc, zid incinta biserica actuala, zid incinta prima biserica, turnul poarta - fosta clopotnita si terenul aferent acestora, pana la limita zidului incintei Ansamblului Curtii Domnesti", se arata in decizia instantei de fond.
Reprezentantii Arhiepiscopiei Argesului si Muscelului au revendicat biserica si ansamblul medieval in anul 2008. In anul 2009, preotii au obtinut dreptul de a oficia slujbe in biserica monument istoric, iar Muzeul Municipal Curtea de Arges a fost obligat sa predea cheia de la usa de acces si obiectele de inventar aflate in interior.
Biserica Domneasca de la Curtea de Arges, ridicata in urma cu peste sase secole si jumatate, este unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii medievale de la sud de Carpati, fiind cea mai veche ctitorie voievodala din Tara Romaneasca.
Arhitectura bisericii este de inspiratie bizantina, planul fiind in cruce greaca inscrisa, de tip complex. Pronaosul este ingust si boltit, avand in mijloc o cupola, iar naosul este patrat, boltit si de dimensiuni foarte mari, bolta fiind sustinuta de patru stalpi peste care se inalta turla.
Actuala biserica, inchinata Sfantului Nicolae, a fost zidita pe locul uneia mai vechi, din secolul al XIII-lea, care avea dimensiuni mai mici. Conceputa ca edificiu de cult si loc de ingropaciune pentru domnitori, biserica trebuia sa aiba o arhitectura monumentala si sa intruneasca toate calitatile artistice care sa exprime dorinta de afirmare a unei domnii independente. Din acest motiv, ctitorii au apelat la mesteri de la sud de Dunare, din tinuturile in care se dezvoltase vechea arta bizantina.
Ridicarea lacasului de cult a inceput in timpul domniei lui Basarab I (1310-1352). O inscriptie descoperita la inceputul secolului trecut pe zidul nordic al naosului mentioneaza moartea domnitorului la Campulung, in 1352, ceea ce demonstreaza ca la acel moment zidirea bisericii era terminata si se lucra la tencuirea ei.
Biserica a fost finalizata sub domnia lui Nicolae Alexandru (1352-1364), in timp ce pictura interioara, in stil bizantin, dateaza din vremea lui Vladislav Vlaicu
Etichete: proces,
Dată publicare:
