15.000 de romani traiesc pe strazi fara sa stie daca apuca ziua de maine
Dincolo de Romania magazinelor de firma, a beculetelor de Craciun si a masinilor de revista, exista o alta Romanie, ce creste periculos, de la an la an.
Sunt 15.000 dintre ai nostri, care traiesc pe strazi, iar cateva sute nu trec de la un Revelion la altul, desi directiile de asistenta sociala infiinteaza pentru ei centre de adapost. Pana sa ajunga acolo insa, se imbolnavesc de TBC, Parkinson si boli psihice grave, iar foamea ii secatuieste de puteri.
Doar meciurile de fotbal de la radio ii amintesc vag Silviei ca exista viata dincolo de paturile putrezite, varza acra primita drept pomana si cateii flamanzi de la Piata Domenii.
De 7 ani de zile, se incalzeste noaptea langa o haita de maidanezi. Ea este doar unul dintre cei 15.000 de romani care traiesc pe strazi.
Mai bine de jumatate dintre cei 5.000 de cersetori ai Bucurestiului dorm prin piete, scari de bloc, gari, masini, tomberoane si parcuri. Sunt destui care o duc si mai prost. Isi astern culcusul in camp, intre conductele Regiei de Termoficare, printre gunoie si sobolani.
Cand ranile sunt prea aproape de os, ii lasa pe medicii Serviciului de Ajutor Mobil de Urgenta sa-i dezinfecteze si sa-i curete. In rest, rabda.
Cumplit este ca aproape 10% dintre acesti nevoiasi au terminat o facultate, iar mai bine de jumatate au liceul. Spun ca au ajuns aici dupa ce au divortat ori au fost evacuati din case. Uita sa vorbeasca insa si despre patima bauturii sau a jocurilor de noroc. Pe unii, astfel de lucruri i-au aruncat la rascruce de drumuri.
