„Anomalii la mai multe organe”. Ce spun două studii despre simptomele „Long Covid” și după cât timp se vindecă pacienții

Unul dintre studii face referire la efectul cumulat al sechelelor în diverse organe, iar celălalt la un mecanism la nivelul neuronilor, informează AFP, potrivit Agerpres.

Există „dovezi concrete că diverse organe suferă modificări" după o spitalizare asociată cu COVID-19, a declarat într-o conferinţă de presă Christopher Brightling, coautor al unui studiu publicat vineri în revista Lancet Respiratory Medicine.

Anomalii la nivelul organelor

Acel studiu se bazează pe RMN-uri realizate pe 259 de pacienţi care fost spitalizaţi din cauza COVID-19 în perioada 2020-2021. Rezultatele RMN-urilor au fost comparate apoi cu examenele medicale efectuate pe un grup de 50 de persoane care nu au fost niciodată infectate cu SARS-CoV-2.

Aproape o treime dintre pacienţii cu COVID-19 au prezentat „anomalii" la nivelul mai multor organe timp de mai multe luni după externarea lor. Acele organe au inclus în special creierul, plămânii şi rinichii, precum şi, într-o mai mică măsură, inima şi ficatul.

Citește și

Focar de COVID la Spitalul ”Grigore Alexandrescu”. 18 copii au fost diagnosticaţi cu virusul, într-o singură gardă

Cercetătorii au constatat, de exemplu, leziuni ale substanţei albe din creier, un fenomen care poate fi asociat în literatura ştiinţifică cu un uşor declin cognitiv.

Pentru autorii studiului, precum şi pentru observatori independenţi, aceste rezultate deschid calea spre posibile explicaţii pentru COVID-19 de lungă durată, un sindrom ce are la bază persistenţa unor sechele ce durează mai multe luni după infectare.

Această afecţiune, căreia îi lipseşte totuşi o definiţie consensuală, este în continuare puţin înţeleasă pe plan psihologic, mai multe explicaţii concurând între ele fără să fie neapărat exclusive.

Studiul publicat vineri sugerează că sindromul COVID-19 de lungă durată „nu se explică prin insuficienţe grave concentrate la un singur organ", ci mai degrabă printr-o „interacţiune între cel puţin două anomalii ale unor organe diferite", a declarat medicul pneumolog Matthew Baldwin, care nu a participat la această cercetare, într-un comentariu publicat în acelaşi număr al revistei Lancet Respiratory Medicine.

Ipoteza creierului

Un alt studiu, publicat cu o săptămână mai devreme în revista eBiomedicine, vorbeşte despre un posibil mecanism care s-ar concentra la nivelul creierului.

Realizat de o echipă de cercetători de la INSERM, Institutul naţional francez pentru sănătate şi cercetări medicale, acest studiu a vizat aproximativ 50 de pacienţi ale căror creiere au suferit o scădere a concentraţiei de testosteron, asociată cu o alterare produsă de coronavirus asupra unor neuroni ce regularizează funcţiile reproductive.

Apoi, cercetătorii francezi au măsurat funcţiile cognitive ale pacienţilor şi au constatat performanţe mai puţin bune atunci când acea categorie de neuroni era afectată.

Rezultatele „sugerează că infecţia poate duce la moartea acestor neuroni şi să se afle la originea unor simptome care persistă în timp", a precizat INSERM într-un comunicat.

Depresia, un efect al infecției pe termen lung

Oboseală, tuse, dificultăţi de respiraţie, febră intermitentă, pierderea gustului şi a mirosului, probleme de concentrare şi depresie: COVID-19 de lungă durată se manifestă prin unul sau mai multe simptome de pe o listă lungă, în general în primele trei luni după infectare şi care persistă pentru cel puţin două luni. Astfel de simptome nu pot fi explicate prin alte diagnostice şi au un impact asupra vieţii cotidiene a pacienţilor.

În Franţa, COVID-19 de lungă durată a afectat 4% dintre adulţi, adică 2,06 milioane de persoane cu vârste de peste 18 ani. Un mic procent - 1,2% - dintre ele au declarat că sunt puternic afectate în activităţile de zi cu zi, potrivit unui studiu realizat de Santé Publique France în toamna anului trecut şi ale cărui rezultate au fost prezentate în iunie 2023.

Marea majoritate a pacienţilor (90%) care suferă de COVID-19 de lungă durată constată totuşi o ameliorare lentă a simptomelor după doi ani, iar ceilalţi trec fie printr-o ameliorare rapidă, fie printr-o persistenţă a problemelor lor medicale, a precizat un studiu publicat în luna mai şi realizat de medicul epidemiolog Viet-Thi Tran de la Universitatea Paris / AP-HP pe 2.197 de pacienţi din grupul "ComPare", care sufereau de COVID-19 de lungă durată şi care au fost monitorizaţi cu regularitate.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă