Studiu: Numărul persoanelor care dezvoltă sau mor din cauza cancerului hepatic ar urma să crească cu peste 55% până în 2040
Numărul persoanelor care dezvoltă sau mor din cauza unui cancer hepatic la nivel mondial va creşte cu peste 55% până în 2040, potrivit unei analize realizate de oameni de ştiinţă ai Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului.
Aproximativ 905.700 de persoane au fost diagnosticate cu cancer hepatic şi 830.200 au murit din cauza acestei boli la nivel mondial în 2020, se arată în studiul publicat joi de IARC, o ramură a Organizaţiei Mondiale a Sănăţii (OMS), cu sediul la Lyon.
În ritmul actual, 1,4 milioane de persoane vor fi diagnosticate şi 1,3 milioane vor muri de cancer hepatic până în 2040, potrivit analizei.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Aceasta ar reprezenta o creştere cu aproximativ 500.000, atât a numărului de cazuri, cât şi a numărului de decese pe an, "cu excepţia cazului în care se va obţine o scădere substanţială a numărului de cancere hepatice prin prevenirea primară", a declarat epidemiologul IARC Harriet Rumgay, autorul principal al studiului publicat în "Journal of Hepatology".
Potrivit studiului, cancerul hepatic este una dintre primele trei cauze de deces din cauza cancerului în 46 de ţări - şi se află în primele cinci în aproape 100 de ţări.
Cel mai mare numărul de cazuri şi de decese din cauza cancerului hepatic se înregistrează în Asia de Est şi de Sud-Est şi în Africa de Nord.
"Acest cancer poate fi prevenit în mare măsură dacă sunt depuse eforturi de control - principalii factori de risc fiind virusul hepatitei B, virusul hepatitei C, consumul de alcool, excesul de greutate şi afecţiunile metabolice, inclusiv diabetul de tip 2", a declarat coautoarea studiului, Isabelle Soerjomataram, într-un comunicat.
Previziunea sumbră a studiului ilustrează necesitatea de a intensifica progresele în lupta împotriva hepatitei B şi C, care au fost stopate de pandemia de COVID-19, au mai spus cercetătorii, cerând mai multe vaccinări, testări şi tratament.
Harriet Rumgay a cerut, de asemenea, "măsuri pentru reducerea consumului de alcool al populaţiei şi pentru a reduce creşterea prevalenţei diabetului şi a obezităţii".
.webp)
