Strategie clară de vaccinare anti-Covid-19, în România. Vaccinarea, problemă de siguranță națională
România are o strategie clară de vaccinare a populației împotriva COVID19, iar problema a fost tratată ca una de siguranță națională.
Președintele Iohannis a anunțat luni că planul este stablit: de la instituțiile care sunt implicate, până la lanțul de comandă, centrele de vaccinare fixe și mobile și combaterea dezinformării. Consiliul Suprem de Apărare a Țării își va da în curând girul, iar Klaus Iohannis spune că vaccinul reprezintă șansa să ne întoarcem la o viață normală.
Klaus Iohannis, președintele României: „Este foarte important de ştiut faptul că vaccinurile, odată aprobate, sunt sigure, eficiente şi reprezintă singura soluţie viabilă pentru a pune capăt pandemiei”.
Miniştrii Apărării, Internelor şi Sănătății au fost chemaţi de Klaus Iohannis, luni, la Cotroceni. Vaccinarea este prioritatea ZERO şi România are toată strategia pusă la punct.
Klaus Iohannis, preşedintele României: „Autorităţile s-au mobilzat foarte bine. Avem o strategie şi o structură clară de coordonare în lupta împotriva Sars-Cov-2. Au fost stabilite toate mecanismele de distribuţie, transport şi administrare a vaccinurilor şi această strategie va fi aprobată de CSAT, pe care îl voi convoca în perioada imediat următoare”.
Pentru că este esenţială pentru siguranţa României, campania de vaccinare a fost încredinţată ministerelor Apărării, de Interne şi Sănătăţii. De exemplu, vaccinurile vor fi stocate la Institutul Cantacuzino, care de trei ani este instituţie militară.
Tot armata va gestiona, pe lângă acest depozit central, şi cele şase depozite regionale, de unde vaccinul va ajunge în punctele fizice şi mobile, unde vor fi administrate. Internele pot asigura transportul şi ordinea în centrele de vaccinare, iar medicii vor administra efectiv vaccinurile. Totul va fi făcut în etape şi vor exista chiar şi zone vaccinare de tip „drive-thru”, astfel încât toţi să avem acces cât mai uşor la serul salvator.
Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-Covid-19: „Prima categorie, cei din sistemul sanitar şi asistență socială, vor fi vaccinaţi în unităţile medicale şi cu unităţi mobile şi centre de vaccinare. Cei din a doua categorie, grupe vulnerabile, cronici şi personal din domenii cheie vor fi vaccinaţi în centre fixe şi mobile şi cu echipe. Populaţia generală va primi vaccinul în centrele fixe şi mobile şi prin medicii de familie”.
În momentul în care vaccinul va fi disponibil, populaţia trebuie să fie deja informată cât mai bine, pentru că eforturile oamenilor de ştiinţă şi cheltuielile de sute de milioane de euro ale tuturor statelor să nu fi fost în zadar. România are asigurată de la Uniunea Europeană o primă tranșă de doze, care ajung pentru imunizarea împotriva Sars-Cov-2 a aproape 11 milioane de oameni. Vaccinarea va fi gratuită şi voluntară.
Dincolo de tot efortul logistic, poate cel mai important aspect este felul în care autorităţile le vor spune oamenilor cât de importantă este vaccinarea anti-Covid-19. Şi asta pentru că, la nivel european, de exemplu, reticenta este foarte mare: doar 30%, maximum 50% dintre europeni vor să se vaccineze. Ori, pentru că o populaţie să fie protejată, imunizată, este nevoie de o masă critică de 70-80% de cetăţeni vaccinaţi. România are, din nefericire, experienta nedorită a anilor în care părinţii au refuzat să-şi vaccneze copiii împotriva rujeolei, adică a pojarului obişnuit.
Etichete: coronavirus, csat, romania, siguranta nationala, vaccinare,
