Spitalele publice sunt plătite de CNAS mai mult pentru salarii decât pentru servicii. Ce sume au primit | STUDIU

62559611
Shutterstock

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) plăteşte spitalele publice mai mult pentru salarii decât pentru servicii, arată un stiudiu realizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Studiul „Analiza performanţei economice şi operaţionale în sistemul de sănătate”, realizat de ASE împreună cu Reţeaua de sănătate „Regina Maria” arată că în perioada 2018-2024, cheltuielile Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) cu serviciile de sănătate au crescut cu 108% în preţuri curente şi cu 37% în preţuri constante. Drept urmare, ponderea în PIB a acestora a crescut de la 3,5% la 3,9%.

În cadrul cheltuielilor FNUASS, serviciile spitaliceşti au cea mai mare pondere, în 2024 fiindu-le alocat 46% din totalul plăţilor.

Salariile, cea mai mare pondere

În 2024, valoarea plăţilor pentru servicii a fost de 16 miliarde de lei, iar cea pentru salarii - 15,5 miliarde de lei. În 2025, în ceea ce priveşte cheltuielile FNUASS, suma alocată plăţii personalului o depăşeşte pe cea alocată serviciilor, mai arată sursa citată.

În proiect au fost incluse 709 unităţi sanitare publice şi private: 353 publice şi 356 private.

În 2024, casele de asigurări de sănătate au contractat cu cele 709 spitale 121.000 de paturi, dintre care 72% pentru spitalizare continuă acuţi, 20% - spitalizare continuă cronici, iar restul - spitalizare de zi, arată analiza.

În total au fost 3,27 de milioane de cazuri de pacienţi acuţi, dintre care 95% în spitale publice, 390 de pacienţi cronici, dintre care 85% în spitale publice şi 6,3 milioane de servicii de spitalizare de zi, dintre care 79% în spitale publice.

28 de miliarde de lei încasați de spitalele din studiu

Unităţile sanitare din eşantion au încasat din FNUASS 28 de miliarde de lei, egal distribuiţi între servicii şi plăţi salariale. În total 85% din fonduri au fost încasate de spitale publice, mai precizează studiul.

În acest sens, realizatorii analizei remarcă deficienţe majore ale mecanismelor de finanţare pentru servicii spitaliceşti.

În primul rând, spun ei, tarifele pe servicii sunt subdimensionate şi nu acoperă costurile furnizorilor, iar metodele de acoperire a diferenţei dintre costuri şi tarife duc la ineficienţă, diminuarea motivaţiei spitalelor publice de a-şi optimiza funcţionarea, inechitate între furnizori şi faţă de asiguraţi, dar şi periclitarea sustenabilităţii bugetare a FNUASS.

Studiul integral poate fi consultat AICI.

Un spital dă 99% din buget pe salarii, în prag de faliment

Spital Orăşenesc Târgu Cărbuneşti este într-o situaţie foarte delicată din punct de vedere financiar, iar 99% din bugetul spitalului merge pentru salarizare, a afirmat managerul unității, Sorin Mehedinţu.

„Suntem într-o situaţie financiară foarte delicată, am folosit un termen nepotrivit, ”faliment”, pentru că totuşi suntem un spital, dar suntem într-o situaţie foarte, foarte delicată din punct de vedere financiar. 99% din bugetul spitalului intră în salarizare, în condiţiile în care nouă ne mai lipsesc patru miliarde pentru furnizori lună de lună. Asta înseamnă că dăm salariile, ne mai rămân cam 400 de milioane aşa, Mai achităm luna următoare iar şi ne adâncim din ce în ce mai mult”, a declarat jurnaliştilor Sorin Mehedinţu.

El a adăugat că, atunci când a preluat conducerea spitalului, în urmă cu un an şi jumătate, datoriile erau de 20 de miliarde de lei, iar acum s-au dublat.

Situația salariilor, adusă în atenție și de premierul Bolojan

Premierul Ilie Bolojan şi Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, au arătat și ei zilele acestea că u crescut cheltuielile, dar nu și calitatea serviciilor medicale.

Cheltuielile salariale sunt disproporționate. Ilie Bolojan subliniază că unele spitale acordă și 80% din fonduri către salarii. În acest fel, spitalele nu pot direcționa resurse către medicamente, proceduri sau echipamente. Premierul cere unităților medicale să-și facă o analiză a cheltuielilor.

În sistemul de sănătate există o socializare a cheltuielilor și o privatizare a profiturilor, mai adaugă premierul.

Articol recomandat de sport.ro
Reacția presei americane după cursa istorică a lui David Popovici de la Paris
Reacția presei americane după cursa istorică a lui David Popovici de la Paris
Citește și...
Boala care provoacă 60% dintre decese. România, în topul UE la mortalitate evitabilă și risc ridicat

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, provocând aproape 60% din mortalitatea din România, avertizează Dragoș Vinereanu. Țara noastră se află în topul UE la mortalitate evitabilă și factori de risc, fiind într-o zonă de risc foarte înalt.

Peste 200 de medici de familie, verificați de CNAS. „Sunt zeci de cazuri la care am identificat neconformități”

Un număr de 200 de medici de familie au fost controlați pentru a fi verificat modul în care au acordat concedii medicale pacienţilor, fiind descoperite zeci de neconformităţi, a explicat președintele CNAS, Horațiu Moldovan.  

Schimbări pentru medicii de familie. Va creşte nivelul de decontare a serviciilor medicale

Executivul intenţionează prin măsurile privind reforma sistemului de sănătate să crească nivelul de decontare a serviciilor medicale efectuate de medicii de familie, afirmă preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan.

Recomandări
Ce urmează după oprirea centralei de la Cernavodă. Măsurile anunțate de Guvern pentru următorii ani

În plină criză energetică, cu centrala de la Cernavodă deconectată din cauza secetei, Guvernul anunță noi măsuri pentru a evita pe viitor astfel de situații.

Sute de turiști și localnici, salvați cu bărcile de pe o plajă din Halkidiki. Flăcările au ajuns aproape de hoteluri

Un incendiu uriaș izbucnit în peninsula grecească Halkidiki, atât de iubită de români, a semănat groaza în rândul turiștilor și localnicilor. 

David Popovici, campion european la 200 m liber. Românul a reușit o performanță unică în istoria Campionatelor Europene

David Popovici a câștigat medalia de aur în proba de 200 m liber la Campionatele Europene de natație de la Paris. Românul a devenit astfel primul înotător din istorie care reușește dubla 100 m - 200 m liber la trei ediții ale Europenelor.