Boala care provoacă 60% dintre decese. România, în topul UE la mortalitate evitabilă și risc ridicat
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces, provocând aproape 60% din mortalitatea din România, avertizează Dragoș Vinereanu. Țara noastră se află în topul UE la mortalitate evitabilă și factori de risc, fiind într-o zonă de risc foarte înalt.
Prof. Univ. Dr. Dragoş Vinereanu, medic primar cardiolog, şeful Clinicii de Cardiologie şi Chirurgie Cardiovasculară în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a atras atenţia că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate din România.
„Bolile cardiovasculare omoară aproape 60% dintre români. Este principala cauza de mortalitate. Dacă este să comparăm, de exemplu, cu cancerul, cancerul e undeva la 20%, deci cam la o treime din mortalitatea pe care o avem prin boli de cardiovasculare. Cum ne aflăm la nivelul Uniunii Europene? Dacă este să luăm comparativ cu alte ţări? Dacă este sa luăm mortalitatea preventibilă? Deci ce am putea preveni prin măsurile pe care le putem lua? Suntem pe primele trei locuri atât la bolile cardiovasculare cât şi la bolile cerebrovasculare. Adică, cu alte cuvinte, stăm foarte prost în acest moment”, a declarat Dragoş Vinereanu, marţi, scrie news.ro.
Şi în ceea ce priveşte factorii de risc, România e află în zona „cea mai roşie cu putinţă”.
„Dacă este să ne uităm la factorii de risc, adică să mergem în spatele bolilor cardiovasculare, la ceea ce precede apariţia unei boli cardio sau cerebrovascular, infarct, accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, ca să le numărăm pe cele mai frecvente, adică la factorii din risc, suntem în ceea care societatea europeană de cardiologie numeşte zona de risc foarte înalt. Adică zona cea mai roşie cu putinţă. Aşadar, trebuie a făcut ceva”, a mai precizat Dragoş Vinereanu.
Strategia în privinţa bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare cuprinde 5 aspecte.
„Care sunt cele cinci aspecte? Bineînţeles că, pe primul loc, e prevenţia. Nici nu putea fi altfel. (...) Pe locul 2 e tratamentul. Şi aici mă refer în special la programele naţionale de sănătate dedicate bolilor cardio şi cerebrovasculare, pe de o parte programe ale Casei şi, bineînţeles, programe pe care le ştim că au fost de succes ale Ministerului Sănătăţii (...) Al treilea aspect a fost legat de recuperare. (...) Al patrulea este legat de resursa umană. (...) Ultimul capitol este dedicat cercetării legat mai mai ales de ceea ce numim registrele de boală fiindcă atâta timp cât nu vom avea o situaţie clară a procedurilor pe care le facem, a calităţii procedurilori pe care le facem şi date comparative la nivel naţional nu vom putea să ştim unde trebuie să investim şi nu vom puteţi face o analiză corectă a costurilor”, a mai spus Dragoş Vinereanu.
