În mediul rural decalajul dintre intenție și acțiune este mai mare decât la oraș, arată un studiu recent.
Majoritatea românilor își evaluează starea actuală de sănătate ca fiind destul de bună și îi acordă un scor mediu de 4 din 5. După 40 de ani, preocuparea pentru controale medicale regulate creşte, însă este influențată de nivelul de educație, potrivit unui studiu coordonat de Univeritatea de Medicină din Târgu Mureș.
Pentru majoritatea participanţilor, accesul la informaţii medicale este combinat din online, cercul social şi de la profesionişti, dar medicul de familie are cea mai mare cotă de încredere.
Cu toate acestea, mulți caută informațiile medicale pe internet, iar studiul arată că pe primul motor de căutare este Google 79%, apoi agenți AI 31%, site-urile web 30%, YouTube 24%, rețele sociale 20%. Printre exemplele de căutări recente avem ''bubițe pe corp la copii", ''dieta hepatică'' sau ''informații despre medici'' – interes pentru CV și reputație.
În ultimii doi ani, aproximativ jumătate dintre cei care au apelat la servicii de prevenție le-au primit în spitale / clinici private (52%) sau în policlinici/cabinete de medicină de familie (50%). Campaniile și caravanele mobile rămân puţine – doar 6% le-au utilizat.
Puțin peste jumătate dintre români accesează serviciile de prevenție din proprie inițiativă sau la recomandarea medicului. În schimb, beneficiile organizate/comerciale sunt slab folosite – asigurarea privată doar 14%, campaniile gratuite ale autorităților (13%) și abonamentele private (10%).
Aproape jumătate dintre respondenți declară că nu au boli cronice. Pentru restul, cele mai frecvente afecțiuni diagnosticate sunt bolile cardiovasculare (19%), afecțiunile osteo-articulare (17%), cele gastrointestinale (11%).
Radu Gănescu, președinte COPAC: „Faptul că punem prevenția pe ultimul loc și mergem la medic doar atunci când ne doare este unul dintre compportamentele care de fapt ne arată cai suntem un pic inconștienși în ceea ce însemană starea de sănătate / sistemul nostru de sănătate a fost unul curativ, avem boli și tratăm boli, nu afost unul preventiv și să schimbăm această paradigmă va dura''.
Larisa Mezinu, videpreședinte CNAS: „Biletele de trimitere de tip preventiv sunt valabile 60 de zile, serviciile sunt acordate peste valoarea de plafon lunar - bani sunt pentru prevenție, servicii nu s-au făcut prea multe”.
Prof. Univ. Dr. Valentin Nădășan, UMF "G.E. Palade", Târgu Mureș: „Nu există o utilizare constantă a seviciilor de medicină preventivă pentru că sunt obstacole obiective care împiedică accesul la aceste servicii profilactice”.
Principalele bariere în accesarea recomandărilor și a serviciilor medicale sunt costurile ridicate, timpul lung de așteptare pentru programare și procedurile administrative complicate.
