Noua unitate sanitară va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru ATI, inclusiv pentru pediatrie, neonatologie şi unitatea pentru mari arşi. Alte 34 de paturi vor fi destinate spitalizării de zi, iar ambulatoriul va include 71 de cabinete organizate în cadrul a 11 clinici.
Potrivit datelor prezentate de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, blocul operator va avea 22 de săli de chirurgie, dintre care două săli hibride. Clădirea principală va avea opt niveluri, o suprafaţă construită de aproximativ 32.000 de metri pătraţi şi o suprafaţă desfăşurată de circa 177.000 de metri pătraţi. Împreună cu clădirile tehnice şi amenajările exterioare, complexul va însuma aproximativ 184.000 de metri pătraţi.
Valoarea contractului pentru lucrările de execuţie este de 1,79 miliarde de lei fără TVA. Investiţia totală pentru construcţia spitalului depăşeşte 3,3 miliarde de lei. Durata de execuţie este estimată la 40 de luni, iar garanţia lucrărilor va fi de 120 de luni.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au precizat că, în cadrul procedurii de atribuire, au fost depuse nouă oferte. Procesul de evaluare şi soluţionare a contestaţiilor a fost finalizat după decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, iar evaluarea ofertelor s-a încheiat la data de 6 mai 2026.
Prezent la semnarea contractului, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că proiectul reprezintă un pas important pentru sistemul medical din regiunea de Nord-Vest şi pentru România. Acesta a afirmat că semnarea contractului vine după mai mulţi ani de întârzieri şi a subliniat importanţa construirii unui nou spital regional în contextul în care serviciile medicale de referinţă din zonă sunt concentrate la Cluj.
Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a descris proiectul drept „cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei în ultimele decenii”. El a afirmat că procesul a fost marcat de provocări administrative şi bariere birocratice, însă a susţinut că odată cu semnarea contractului începe etapa efectivă a lucrărilor.
La rândul său, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a prezentat proiectele de infrastructură care vor asigura accesul către viitorul spital. Potrivit acestuia, în această vară vor fi finalizate benzile dedicate pentru ambulanţe şi transport public, extinderea drumului Cluj–Floreşti de la patru la şase benzi şi un pasaj suprateran cu giraţie către unitatea medicală. Emil Boc a mai spus că lucrările la metroul din Cluj au început din zona spitalului, pentru a facilita conectivitatea cu transportul public.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, Iuliana Feclistov, a declarat că spitalul va funcţiona pe baza unui model organizat în şase centre multidisciplinare, şi nu pe secţii clasice, model care, potrivit acesteia, ar urma să schimbe modul de organizare a serviciilor medicale din România.
Autorităţile estimează că Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va deveni principalul centru medical de înaltă performanţă din regiunea Nord-Vest şi una dintre cele mai moderne unităţi sanitare din ţară.
