România nu are un protocol pentru pacienții în fază terminală. Avem proceduri învechite și incomplete, spun doctorii

×
Publicitate

România este printre puținele țări din Europa care nu reglementează clar protocolul în cazul pacienților aflați în faza terminală, numiți de medici critici. Avem proceduri învechite și incomplete, spun doctorii, în special din zona de terapie intensivă.

Aceștia consideră că un pacient în faza terminală are dreptul la ceea ce alte legislații fac referire, la un sfârșit decent. Se întâmplă în țări ca Franța, Belgia, Olanda, Scoția și chiar Statele Unite.

În România, tratamentul pacienților critici este cuprins într-un ordin de ministru emis în 2009, iar modificările aduse ulterior nu sunt suficiente. Medicii recunosc faptul că nu avem legislație pentru situațiile în care nu mai există soluții terapeutice.

Iar dacă un pacient aflat în fază terminală intră în stop cardiorespirator, trebuie resuscitat chiar dacă el sau familia nu își doresc acest lucru.

În urmă cu 5 ani, susțin medicii, s-a încercat modificarea protocoalelor și adaptarea lor cu legislația internațională.

Profesorul Sanda Maria Copotoiu de la Târgu Mureș a făcut parte din comisia de etică a societății europene de ATI și spune că în vestul Europei lucrurile sunt bine puse la punct.

Sanda Maria Copotoiu: ”Au existat proiecte de lege, știu, au existat lucrări de licență la drept cu proiect de lege pentru sfârșitul vieții. Lucrările au fost aplaudate și s-au oprit acolo. După anul 2019, s-a încercat amendarea acestui ordin, adică ameliorarea anumitor prevederi. Au fost decapitate, sufocate în fașă. Suntem într-o societate care îi privește pe medici cu suspiciune. Și că este posibil ca, din cauza aceasta, să se considere că societatea noastră n-ar fi pregătită. În general, estul Europei este prea puțin pregătit pentru a aborda moartea ca un proces, o privește ca pe un eveniment”.

Fost membru al Comitetului Științific al Societății Franceze de Anestezie și Terapie Intensivă, profesorul Dan Longrois vorbește de o legislație bine pusă la punct în Franța.

Legea Leonetti a introdus situația în care pacientul, familia sau medicii pot decide că îngrijirea pacientului nu mai este rezonabilă și că se poate hotărî oprirea îngrijirii sau chiar însoțirea pacientului pentru ultimele clipe, când i se va administra o sedare și medicamente împotriva durerii pentru a-i permite o moarte demnă. Dar cu protocol clar.

”Soluția care ni se pare umană este ca fiecare țară să aibă proceduri pentru fazele terminale ale bolilor”

Prof. Dr. Dan Longrois, specialist în terapie intensivă: ”Când acești pacienți sunt într-o stare foarte gravă, în zilele astea care preced faza terminală, o echipă de doctori specialiști din alte servicii de terapie intensivă sunt invitați să schițeze și să înscrie în dosarul medical o strategie de limitare a escaladei terapeutice. Familia este consultată, decizia este colectivă. A prelungi în mod disperat… Nu este niciodată inutil să te lupți ca pacientul să rămână în viață, însă este o atitudine de disperare din care nimeni nu beneficiază. Nici pacientul, nici familia, nici care se ocupă de acești pacienți. Și atunci soluția care ni se pare onorabilă și umană este într-adevăr ca fiecare țară să aibă proceduri pentru fazele terminale ale bolilor”.

La fel de bine pusă la punct este legislația și peste ocean. Medicii români care profesează acolo vorbesc de protocoale nu doar la nivel de spital, ci pentru fiecare secție în parte. Iar acestea sunt adaptate permanent. Daiana Voiculescu este profesor asociat la un spital din New York.

Daiana Voiculescu: ”Aceste documente sunt adaptate de noi la firul ierbii. În spate e un dosar mare albastru, este dosarul meu de protocol al sectiei pe care o conduc. Ne întâlnim lunar, discutăm și adaptăm aceste protocoale. În asemenea situații se sesizează departamentul de risc management, care se întrunește, efectuează o analiză a cauzei. Există o comisie specială, formată din medici din diverse departamente, aceștia analizează ce s-a întâmplat”.

În toate protocoalele altor țări, familia este parte principală în proces, iar decizia este luată spre binele pacientului, indiferent că se vorbește de prelungirea vieții sau dimpotrivă.

Articol recomandat de sport.ro
Cum arată ultima ”bijuterie” lansată de BMW: ”Suntem mai pregătiți ca niciodată pentru viitor”
Cum arată ultima ”bijuterie” lansată de BMW: ”Suntem mai pregătiți ca niciodată pentru viitor”
Citește și...
Aparate care ar ajuta spitalele cu puțini medici stau nefolosite. Au costat 7,7 milioane de euro

În România, echipamente medicale de milioane de euro, cumpărate cu bani de la Banca Mondială și montate în peste 130 de unități de primiri urgențe, nu au fost folosite niciodată.

Metoda Cangur, tehnica recomandată de medici care ajută nou-născuții să se dezvolte mai bine

Contactul piele pe piele dintre mamă și bebeluș, cunoscut drept „metoda cangur”, este recomandat tot mai des de medici și organizații medicale internaționale, inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății. 

Tăcerea din dormitor. De ce e greu să vorbim despre viața intimă

Sexualitatea este unul dintre cele mai sensibile domenii ale vieții de cuplu. Partenerii pot comunica eficient în multe privințe, în timp ce conversațiile despre dorință, plăcere, limite sau nemulțumiri rămân adesea nerostite.

Recomandări
Calcule. Cât vor câștiga polițiștii și magistrații după noua lege a salarizării. Suma în funcție de grad

Salariile tuturor bugetarilor vor fi recalculate după o formulă prezentată, luni, de ministrul interimar al Muncii. 

Negocieri blocate pentru noul Guvern. Scenariul care se conturează după ce Nicușor Dan a luat în calcul un premier tehnocrat

La aproape trei săptămâni de la demiterea Guvernului Bolojan, președintele a avut o nouă serie de discuții cu câțiva dintre liderii fostei coaliții, dar tot nu s-a concretizat o formulă de guvernare.

„Bomba” de 11 miliarde de lei care va „bântui” bugetul salariilor la stat chiar dacă va fi adoptată o nouă lege a salarizării

Noua lege a salarizării unitare este prezentată de Guvern drept soluția pentru aducerea echității în sistemul bugetar. Însă, chiar dacă reforma va fi adoptată, statul tot va trebui să achite o notă de plată uriașă.