Atunci când țesuturile nu pot utiliza insulina în mod eficient, glicemia rămâne ridicată. În timp, acest lucru crește riscul de a dezvolta diabet zaharat tip 2. Excesul ponderal reprezintă principala cauză a insulinorezistenței. Iată ce trebuie să știi despre această condiție medicală.
Cauzele principale ale rezistenței la insulină
Așa cum prezintă Cleveland Clinic și Samuel T Olatunbosun în lucrarea „Insulin Resistance”, rezistența la insulină poate fi cauzată de următorii factori sau de o combinație a acestora:
- Exces de țesut adipos – supraponderea și obezitatea reprezintă principalii factori asociați cu scăderea sensibilității la insulină, în special când există depozite excesive de grăsime la nivel abdominal și visceral (în jurul organelor);
- Sedentarism – activitatea fizică îmbunătățește sensibilitatea la insulină, în timp ce lipsa mișcării o scade;
- Alimentația dezechilibrată – consumul excesiv de alimente ultraprocesate industrial, bogate în zahăr și grăsimi (cum ar fi dulciuri, patiserie, fast-food, mezeluri, sucuri), favorizează creșterea în greutate și rezistența la insulină;
- Anumite medicamente – cum ar fi cele pentru tratamentul HIV, corticosteroizi și antihipertensive;
- Anumite afecțiuni hormonale – cum ar fi hipotiroidismul, sindromul Cushing și acromegalia, sindromul de ovar polichistic;
- Factori ereditari;
- Afecțiuni genetice;
- Dezechilibre ale microbiomului intestinal (flora intestinală);
- Inflamație cronică;
- Aportul excesiv de sare;
- Înaintarea în vârstă.
Simptomele rezistenței la insulină
De regulă, rezistența la insulină nu produce semne și simptome, prezintă National Institutes of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases.
Manifestările pot apărea abia după ce se instalează diabetul zaharat tip 2. Potrivit James Roland în articolul „Insulin Resistance”, acestea pot include:
- Oboseală;
- Foame excesivă;
- Sete excesivă;
- Urinare excesivă;
- Infecții frecvente;
- Acanthosis nigricans – porțiuni de piele închise la culoare, cu aspect de catifea, în pliurile și cutele corpului (cum ar fi în spatele gâtului).
Totuși, adesea diabetul zaharat tip 2 este silențios, iar manifestările lipsesc în cele mai multe cazuri. De aceea, analizele medicale de rutină sunt esențiale pentru prevenirea acestuia.
Complicațiile pe termen lung
Insulinorezistența netratată poate duce, în timp, la prediabet și, ulterior, la diabet zaharat tip 2. Alte complicații posibile includ:
- Boli cardiovasculare – cum ar fi cardiopatie ischemică;
- Sindrom metabolic – un grup de factori care apar concomitent, cum ar fi obezitate abdominală (circumferință abdominală crescută), glicemie ridicată (pe nemâncate), hipertensiune arterială, trigliceride peste limită, HDL-colesterol scăzut. Acesta nu este o afecțiune propriu-zisă, însă crește riscul de a dezvolta patologii precum boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2 și evenimente cardiovasculare majore (cum ar fi accident vascular cerebral).
Nu toate persoanele care prezintă insulinorezistență dezvoltă complicații, însă riscul este mai ridicat decât la persoanele cu sensibilitate normală la insulină.
Cum se diagnostichează rezistența la insulină
Potrivit Kris Gunnars în articolul „Insulin and Insulin Resistance: The Ultimate Guide”, rezistența la insulină se estimează cu ajutorul indicelui HOMA-IR, care reprezintă un calcul între valoarea glicemiei și cea a insulinei, măsurate prin analize de sânge. De regulă, un scor mai mare de 2 indică insulinorezistență.
Analiza se efectuează la recomandarea medicului, care stabilește diagnosticul. Medicul îți poate recomanda și alte analize pentru evaluarea metabolismului glucidic, cum ar fi hemoglobina glicozilată și testul de toleranță la glucoză.
Sfaturi practice pentru prevenirea rezistenței la insulină
Pentru a preveni rezistența la insulină, este important să ții sub control factorii de risc:
- Menține o greutate normală;
- Adoptă o alimentație nutritivă, minim procesată, în stil mediteranean – consumă o varietate de fructe, legume și leguminoase boabe, optează mai des pentru carnea de pasăre și pește, alege grăsimile sănătoase (ulei de măsline, fructe cu coajă lemnoasă, avocado, semințe);
- Păstrează un stil de viață activ - se recomandă minim 30 de minute de mișcare zilnic (de intensitate moderată, cum ar fi mers în pas alert, jogging, înot) și minim 2 antrenamente cu greutăți pe săptămână;
- Dormi suficient - minim 7 ore pe noapte;
- Renunță la fumat;
- Efectuează anual analizele de rutină;
- Ține stresul sub control prin activități relaxante, tehnici de respirație, meditație;
- Respectă tratamentul bolilor asociate (cum ar fi cele hormonale) și mergi regulat la control de specialitate.
O atenție sporită asupra măsurilor de prevenție este recomandată persoanelor cu factori de risc pentru diabet zaharat tip 2 (cum ar fi prezența afecțiunii în istoricul familial sau diagnosticul de sindrom de ovar polichistic).
Ce să faci dacă ai rezistență la insulină
De regulă, rezistența la insulină este reversibilă. La persoanele cu suprapondere și obezitate, cea mai eficientă metodă de a îmbunătăți sensibilitatea la insulină este scăderea în greutate. Un nutriționist-dietetician autorizat îți poate oferi sprijin personalizat pentru optimizarea alimentației într-un mod corect.
Soluții eficiente pentru tratarea rezistenței la insulină:
- Alimentație echilibrată – este recomandată scăderea consumului de carbohidrați rafinați și grăsimi (cum ar fi produse ultraprocesate, bogate în zahăr, patiserie, fast-food), reducerea consumului de carne roșie și grăsimi saturate (cum ar fi mezeluri, untură, brânzeturi grase). În schimb, alege alimente de calitate, cum ar fi cereale integrale, legume, fructe, leguminoase boabe, carne de pasăre, pește, lactate semidegresate, nuci, semințe și ulei de măsline;
- Activitate fizică – mișcarea îmbunătățește sensibilitatea celulelor la insulină. Planifică 150-300 de minute de sport pe săptămână, de intensitate moderată, de tip aerobic;
- Îmbunătățirea somnului – lipsa odihnei afectează alegerile alimentare și se asociază cu risc de creștere în greutate. Dormi 7-9 ore pe noapte;
- Controlul stresului – stresul cronic favorizează dezvoltarea insulinorezistenței și comportamentul alimentar dezechilibrat. Stresul este un factor declanșator pentru consumul de dulciuri și afectează aderența la modificările dietetice;
- Medicamente – în anumite cazuri, medicul poate prescrie un tratament medicamentos pentru rezistența la insulină, cum ar fi metforminul. Dacă sunt prezente complicații, pot fi necesare și alte medicamente, cum ar fi antihipertensive sau statine (pentru scăderea tensiunii arteriale și colesterolului).
Cu alte cuvinte, pentru a trata rezistența la insulină, este nevoie de o abordare personalizată, holistică. De aceea, este indicat să te adresezi specialiștilor (medic diabetolog, nutriționist-dietetician) care vor recomanda cele mai potrivite strategii pentru tine.
În concluzie, rezistența la insulină este o condiție medicală favorizată de stilul de viață dezechilibrat. Din fericire, poate fi prevenită și tratată cu succes cu ajutorul specialistului. Discută cu medicul tău pentru recomandări de analize medicale și tratament.
Sursa foto: Freepik.com
