Indicele de masă corporală. Câte kilograme e bine să ai în funcție de înălțime, vârstă și sex

Atunci când oamenii vor să știe dacă au o greutate adecvată ori dacă sunt subponderali, supraponderali sau obezi, IMC-ul constituie de obicei primul reper.

Desigur, acest indicator nu oferă o imagine completă asupra stării de sănătate, deoarece nu ia în calcul diferența dintre masa grasă și masa musculară, particularitățile osoase, vârsta, sexul sau stilul de viață. Cu toate acestea, IMC-ul rămâne un instrument larg folosit, deoarece este relativ ușor de calculat și de interpretat.

IMC-ul a fost adoptat pe scară largă pentru că oferă informații valoroase despre posibile riscuri medicale și despre necesitatea unei schimbări de dietă ori de obiceiuri de mișcare. În contextul epidemiilor de obezitate și al problemelor de sănătate asociate cu excesul de greutate, înțelegerea valorilor IMC și a modului de utilizare a acestora este foarte importantă. Persoanele care își monitorizează regulat IMC-ul pot lua decizii mai informate despre alimentație, exerciții fizice și consultații medicale. Pe lângă rolul de ghid general, IMC-ul ajută la creșterea gradului de conștientizare privind impactul greutății asupra stării de sănătate, conform CDC.gov.com.

Conform unui apel lansat de Organizația Mondială a Sănătății, obezitatea afectează tot mai mulți oameni, inclusiv în România, unde avem cel mai ridicat procent al persoanelor obeze din toată Europa.

Citește și

Ce surprize au pregătit organizatorii festivalului UNTOLD pentru ediția aniversară din acest an. Premierele anunțate

Ce este IMC

IMC-ul este, în esență, un raport matematic ce compară greutatea corporală a unei persoane cu pătratul înălțimii sale, oferind o estimare a masei de grăsime din corp. Deși nu face distincție între masa musculară și cea grasă, IMC-ul reprezintă un prim pas pentru a evalua dacă greutatea se situează în intervalul considerat sănătos. Pentru un adult de înălțime medie, un IMC normal se încadrează în intervalul 18,5 – 24,9, în timp ce valori sub 18,5 indică subponderalitate, iar un IMC peste 25 poate sugera supraponderalitate sau obezitate.

Utilitatea IMC-ului se manifestă în special la nivel populațional, deoarece poate semnala rate crescute de obezitate într-o comunitate și poate ajuta la planificarea strategiilor de sănătate publică. Totuși, nu trebuie să uităm că sportivii de performanță, culturistii sau persoanele care practică antrenamente intense de forță pot avea un IMC ridicat din cauza masei musculare, fără ca acest lucru să însemne că au un procent mare de grăsime corporală. Prin urmare, IMC-ul trebuie interpretat în contextul fiecărui individ, ținând cont de parametri suplimentari, precum circumferința taliei, procentul de grăsime corporală și istoricul medical.

Cum se calculează IMC

Calculul IMC este simplu și se face utilizând următoarea formulă:

IMC = greutatea corporala (kg) / (înălțimea în m)2

De exemplu, daca ai 68 kg si o inaltime de 1,62 m IBM se calculează astfel:

IMC = 68 kg / (1,62m)2

IMC = 25.9

Rezultatul obținut poate fi comparat cu intervalele standard:

· Sub 18,5: Subponderal

· 18,5 – 24,9: Greutate normală

· 25,0 – 29,9: Supraponderal

· 30,0 – 34,9: Obezitate gradul I

· 35,0 – 39,9: Obezitate gradul II

· Peste 40: Obezitate morbidă

Este recomandabil ca fiecare persoană să-și calculeze IMC-ul și să-l monitorizeze periodic, mai ales dacă există fluctuații notabile de greutate. În cazul în care valorile se situează în afara intervalului considerat sănătos, este înțelept să se apeleze la un specialist (nutriționist, dietetician, medic) pentru a primi recomandări personalizate.

Interpretarea valorilor IMC

Deși intervalele de mai sus reprezintă un ghid util, interpretarea valorilor IMC necesită mai multe nuanțe. O persoană cu un IMC de 22, de exemplu, nu este întotdeauna automat mai sănătoasă decât cineva cu un IMC de 25. Factorii genetici, obiceiurile alimentare, nivelul de activitate fizică și starea generală de sănătate trebuie luați în calcul pentru a avea o privire de ansamblu.

Pe de altă parte, un IMC ridicat indică de obicei un exces de greutate, care poate crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, hipertensiune arterială și alte afecțiuni cronice. O valoare scăzută a IMC-ului, sub 18,5, poate semnala o subponderalitate periculoasă, care, la rândul ei, se asociază cu deficiențe nutriționale și un sistem imunitar slăbit. Prin urmare, chiar dacă IMC-ul nu este perfect, el oferă un punct de pornire simplu și accesibil pentru evaluarea riscurilor asociate greutății corporale, scrie Healthline.com.

Importanța IMC și riscurile asociate

Menținerea unui IMC în limite normale este un obiectiv semnificativ pentru sănătatea pe termen lung. Oamenii care reușesc să-și păstreze greutatea în intervalul ideal prezintă șanse mai mici de a dezvolta afecțiuni cronice, inclusiv boli coronariene și anumite tipuri de cancer. În același timp, un IMC normal poate contribui la o stare de energie mai bună, la un somn mai odihnitor și la o capacitate crescută de a face față stresului cotidian.

Pe de altă parte, persoanele supraponderale sau obeze se pot confrunta cu probleme legate de tensiunea arterială crescută, niveluri ridicate de colesterol și glicemie, precum și cu dificultăți de respirație ori dureri articulare. În plus, obezitatea este deseori asociată cu un risc mai mare de tulburări psihologice, cum ar fi depresia, din cauza stigmatizării sociale și a dificultăților în menținerea unui stil de viață activ. În egală măsură, cei subponderali pot suferi de fragilitate osoasă, deficit de nutrienți esențiali și o imunitate scăzută.

Factori care influențează IMC

Cu toate că formula IMC-ului este simplă, valorile sale pot fi influențate de multiple variabile. Vârsta este un factor important: pe măsură ce înaintăm în vârstă, masa musculară se poate reduce, iar masa de grăsime poate crește, fapt ce va modifica IMC-ul chiar și în absența unor schimbări majore în greutate. Sexul poate influența, la rândul său, distribuția țesutului adipos și compoziția corporală, femeile având, în general, un procent mai ridicat de grăsime decât bărbații cu același IMC.

Stilul de viață joacă un rol important: persoanele care practică exerciții fizice regulate își pot dezvolta masa musculară, fapt ce duce la un IMC mai mare, însă nu neapărat nesănătos. De asemenea, factorii genetici pot determina predispoziția pentru o anumită greutate corporală, metabolism lent sau rapid, precum și tendința de a stoca grăsimea în anumite zone ale corpului. De aceea, recomandările de menținere a unui IMC sănătos ar trebui mereu adaptate nevoilor individuale.

Metode de menținere a IMC în limite normale

Pentru a păstra un IMC în intervalul considerat optim, combinația dintre alimentație echilibrată și activitate fizică regulată este cheia succesului. O dietă variată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine de calitate, ajută la controlul caloriilor și asigură nutrienții necesari. Este important să se reducă consumul de alimente procesate, dulciuri în exces și grăsimi nesănătoase, deoarece acestea pot duce la acumularea rapidă a kilogramelor în plus.

Activitatea fizică ar trebui să fie practicată săptămânal, conform recomandărilor specialiștilor, care sugerează cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate sau 75 de minute de exerciții intense în fiecare săptămână, plus antrenamente de forță de două ori pe săptămână. Astfel, organismul își va menține un consum energetic stabil, ajutând la prevenirea excesului de greutate și la dezvoltarea unei mase musculare sănătoase. Un somn adecvat și gestionarea stresului sunt, de asemenea, aspecte esențiale pentru reglarea hormonală și menținerea unei greutăți optime, scrie Heartfoundation.org.com.

Deși IMC-ul rămâne un indicator util, există și alte măsurători care oferă informații mai detaliate despre compoziția corporală. Determinarea procentului de grăsime corporală prin metode precum analiza impedanței bioelectrice, măsurarea pliurilor cutanate sau DEXA (absorțiometrie cu raze X cu energie dublă) poate fi mult mai precisă. Circumferința taliei este un alt parametru care poate indica riscul de boli metabolice; valorile peste 80 cm la femei și peste 94 cm la bărbați pot crește semnificativ riscul de afecțiuni cardiovasculare.

Pe lângă aceste măsurători alternative, interpretarea IMC-ului necesită și cunoașterea stării generale de sănătate. De exemplu, o persoană cu un IMC de 27, dar cu o masă musculară semnificativă, poate fi mai sănătoasă decât cineva cu același IMC, dar cu o proporție mai mare de grăsime. Prin urmare, IMC-ul ar trebui utilizat ca un ghid de bază, nu ca un diagnostic definitiv. Dacă rezultatul IMC-ului ridică semne de întrebare, consultarea unui specialist reprezintă pasul următor pentru a determina exact care este starea de sănătate și ce trebuie făcut pentru a corecta eventualele probleme.

Articol recomandat de sport.ro

"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"