Din fericire, datorită științei și evoluției în domeniul sănătății, în prezent avem la dispoziție multiple soluții pentru terapia obezității. În general, este necesară o abordare multidisciplinară, care implică mai mulți specialiști și diverse strategii terapeutice.
Descoperă ce este obezitatea cronică, cum apare și cum poate fi tratată.
Ce este obezitatea cronică și cum se definește
Obezitatea este o boală cronică, complexă și recidivantă, prezintă Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta este cauzată de un ansamblu de factori genetici, de mediu și fiziologici, în combinație cu obiceiurile alimentare și nivelul de activitate fizică. Aceasta este caracterizată de depozite excesive de grăsime și se asociază cu multiple complicații și riscuri pentru sănătate, printre care se numără diabetul zaharat tip 2 și bolile cardiovasculare.
Cauzele obezității cronice
Așa cum prezintă Mayo Clinic, obezitatea cronică apare ca urmare a unui dezechilibru prelungit între aportul caloric și cheltuiala energetică, care duce la formarea depozitelor de grăsime. Cu alte cuvinte, creșterea în greutate este determinată în principal de o alimentație hipercalorică pe termen lung, în contextul unui stil de viață sedentar (inactiv). Cu toate acestea, mecanismele de apariție a obezității sunt complexe și implică mai mulți factori predispozanți:
Obiceiurile alimentare
Excesul de kilocalorii din alimentație este adesea cauzat de:
- tehnicile nesănătoase de preparare a alimentelor, cum ar fi prăjirea în ulei;
- consumul excesiv de alimente dense caloric (bogate în zahăr, grăsimi sau produse ultraprocesate) – dulciuri, fast-food, snacksuri, slănină, mezeluri;
- consumul frecvent de băuturi îndulcite (sucuri) și alcoolice – acestea sunt surse lichide de kilocalorii, iar faptul că nu oferă sațietate facilitează supraconsumul;
- orarul dezechilibrat de mese;
- consumul deficitar de legume, fructe, cereale integrale;
- mâncatul pe fond emoțional;
- mâncatul compulsiv (binge eating).
Lipsa activității fizice
Sedentarismul este un factor important în dezvoltarea obezității. Lipsa activității fizice înseamnă o cheltuială calorică mai mică, iar excesul caloric care nu este cheltuit este depozitat sub formă de grăsime. Există numeroase forme de sedentarism:
- Munca la birou;
- Timpul prelungit petrecut în fața ecranelor;
- Imobilizarea la pat;
- Utilizarea excesivă a mijloacelor de transport și neglijarea mersului pe jos.
Factori genetici și obiceiuri familiale
Anumiți factori ereditari pot influența metabolismul, depozitele de grăsime și apetitul, crescând predispoziția pentru obezitate. Pe de altă parte, în copilărie, obiceiurile alimentare sunt adoptate de la adulți. Acest lucru explică de ce obezitatea este adesea prezentă la mai mulți membri ai familiei.
Anumite afecțiuni și medicamente
Există anumite afecțiuni care afectează metabolismul, fiind asociate cu obezitatea, cum ar fi hipotiroidismul, sindromul Prader-Willi, sindromul Cushing, sindromul de ovar polichistic. De asemenea, unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii sau unele antidepresive, pot favoriza creșterea în greutate atunci când alimentația nu este optimizată.
Alți factori de risc
Alți factori care pot contribui la apariția obezității:
- Vârsta – deși obezitatea poate apărea la orice vârstă, inclusiv în copilărie, îmbătrânirea crește riscul de a lua în greutate. Aceasta poate determina schimbări hormonale și metabolice, reducerea masei musculare și scăderea nivelului de activitate fizică;
- Stresul excesiv – acesta influențează alegerile alimentare și crește riscul de a mânca pe fond emoțional. De asemenea, cortizolul crescut favorizează depozitarea abdominală a grăsimii;
- Lipsa odihnei – determină dezechilibre ale hormonilor care reglează foamea și sațietatea, ceea ce duce la mese mai bogate sau mai frecvente;
- Factori sociali și economici – obezitatea este favorizată de lipsa accesului la alimente sănătoase și la spații destinate activităților sportive, de lipsa educației nutriționale și de influența apropiaților asupra obiceiurilor alimentare;
- Renunțarea la fumat – sistarea fumatului este asociată cu o creștere rapidă în greutate, determinată de compensarea cu alimente. De aceea, după renunțarea la fumat, este importantă schimbarea obiceiurilor alimentare, coordonată de specialist;
- Sarcina – numeroase femei iau în greutate excesiv pe parcursul sarcinii, iar depozitele de grăsime persistă și după naștere. O alimentație echilibrată în sarcină și postpartum reprezintă soluția pentru a preveni acest lucru.
Cum îți dai seama că suferi de obezitate cronică
Obezitatea în primul stadiu poate fi uneori confundată cu supraponderea. Însă a fi supraponderal nu reprezintă același lucru cu a suferi de obezitate.
De aceea, metoda corectă de a determina dacă suferi de această afecțiune este să calculezi indicele de masă corporală (IMC). Acesta reprezintă raportul dintre greutate (kg) și înălțimea la pătrat (m), poate fi calculat manual sau folosind un calculator online pentru IMC. Cum interpretezi valorile:
- Sub 18,5 kg/m²: deficit ponderal (subnutriție);
- 18,5-24,9 kg/m²: greutate normală;
- 25-29,9 kg/m²: suprapondere;
- Peste 30 kg/m²: obezitate.
Riscurile și complicațiile asociate
Obezitatea este asociată cu numeroase riscuri pentru sănătate, deoarece promovează inflamația cronică și afectează organismul în multiple moduri. Printre complicațiile asociate se numără:
- Steatoză hepatică (ficat gras) – deteriorează ficatul și poate evolua spre ciroză hepatică;
- Diabet zaharat tip 2 – excesul ponderal induce rezistență la insulină și scăderea toleranței la glucoză. La rândul său, diabetul zaharat tip 2 determină complicații cardiovasculare, neurologice, oftalmologice și renale;
- Boli cardiovasculare și evenimente cardiovasculare majore – risc mai ridicat de hipertensiune arterială, hipercolesterolemie, ateroscleroză, infarct miocardic și accident vascular cerebral;
- Tulburări digestive – crește riscul de a dezvolta boala de reflux gastroesofagian și tulburări ale vezicii biliare;
- Afecțiuni musculoscheletale – presiunea constantă pe articulații favorizează osteoartrita;
- Apnee în somn – este o afecțiune serioasă, care cauzează oprirea respirației în mod repetat în timpul somnului;
- Anxietate și depresie – obezitatea afectează calitatea vieții, poate duce la izolare socială, sentimente de rușine, discriminare, ceea ce crește riscul de depresie;
- Anumite tipuri de cancer – obezitatea poate crește riscul de a dezvolta anumite boli oncologice, cum ar fi cancer de sân, prostată, colon, pancreas.
Mai mult decât atât, obezitatea crește riscurile de complicații în cazul persoanelor cu infecții respiratorii (cum ar fi Covid-19) și celor care sunt supuse unor intervenții chirurgicale.
Cum se diagnostichează
Diagnosticul obezității la adult este stabilit de către specialist pe baza calculului indicelui de masă corporală (IMC), la o valoare de peste 30 kg/m². De asemenea, acest calcul permite stadializarea obezității, astfel:
- 30-34,9 kg/m²: Obezitate grad 1
- 35-39,9 kg/m²: Obezitate grad 2
- Peste 40 kg/m²: Obezitate grad 3 (morbidă)
În cazul copiilor și adolescenților, sunt utilizate graficele de creștere pentru a diagnostica obezitatea.
De asemenea, este analizat în detaliu istoricul medical și este evaluat stilul de viață. Specialiștii pot utiliza și instrumente clinice suplimentare pentru diagnosticul și monitorizarea afecțiunii, cum ar măsurarea circumferinței abdominale și a compoziției corporale. Un analizor profesional cu bioimpedanță electrică reprezintă un cântar special, prevăzut cu electrozi, prin care este măsurată compoziția corpului (grăsime, mușchi, apă, grăsime din jurul organelor și alți parametri esențiali).
Analizele de laborator sunt esențiale pentru evaluarea stării de sănătate. De asemenea, pot fi necesare investigații suplimentare, cum ar fi consultații de Cardiologie, Diabetologie și Endocrinologie.
Tratamentul obezității cronice
Terapia medicală nutrițională este primul pas în tratamentul obezității, fiind realizată sub coordonarea nutriționistului-dietetician autorizat. Acesta oferă educație nutrițională pentru schimbarea comportamentului alimentar și poate elabora planuri alimentare personalizate, fiind necesară o restricție calorică controlată în scopul scăderii în greutate.
Alături de terapia nutrițională, creșterea nivelului de activitate fizică este esențială pentru a crește cheltuiala energetică necesară pentru scăderea ponderală. Săptămânal, se recomandă 150-300 de minute de mișcare aerobică de intensitate moderată (cum ar fi mers pe jos în pas alert) și cel puțin 2 antrenamente cu greutăți. Se recomandă distribuirea antrenamentelor de-a lungul mai multor zile (spre exemplu, cel puțin 30 de minute de 5 ori pe săptămână). Poate fi luată în considerare colaborarea cu un antrenor personal.
Atunci când sunt identificate cauze medicale, cum ar fi hipotiroidismul, este necesară tratarea acestora cu medicație specifică, pe lângă schimbarea stilului de viață. Atunci când sunt asociate complicații, cum ar fi cele cardiovasculare, consultațiile multidisciplinare sunt esențiale pentru a primi tratament adecvat.
De asemenea, poate fi necesară colaborarea cu un psihoterapeut specializat în psihonutriție, în special în cazuri cu factori de risc psihologici (cum ar fi mâncat pe fond emoțional, binge-eating).
Atunci când dieta personalizată, sportul și psihoterapia nu sunt eficiente, medicul diabetolog sau endocrinolog poate recomanda soluții adjuvante, cum ar fi medicația antiobezitate (de exemplu, injecțiile cu agoniști ai receptorului GLP-1). Acestea reduc glicemia, apetitul și prelungesc sațietatea, ceea ce facilitează aderența pacienților la modificările dietetice. Medicamentele nu înlocuiesc terapia nutrițională, ci vin în completarea acesteia pentru a crește șansele de succes terapeutic.
În anumite cazuri, cum ar fi atunci când sunt prezente complicații sau celelalte metode de tratament eșuează, singura soluție rămasă este chirurgia bariatrică. Există mai multe tipuri de intervenții bariatrice, soluția potrivită fiecărui caz fiind aleasă împreună cu echipa medicală.
Nici acest tratament nu exclude nevoia de a schimba obiceiurile alimentare. În urma chirurgiei bariatrice, este necesară urmarea unei diete speciale, în etape, coordonate de specialist. Pe termen lung, respectarea recomandărilor nutriționale este esențială pentru menținerea rezultatelor.
Pentru că afecțiunea este cronică, riscul de recidivă este mare. Din acest motiv, schimbarea stilului de viață nu se realizează temporar, ci definitiv, iar pacienții trebuie monitorizați regulat.
Așadar, obezitatea reprezintă o condiție medicală complexă, care necesită o abordare multidisciplinară și o monitorizare atentă. Dacă te confrunți cu această afecțiune, cere ajutorul specialistului.
Sursa foto: Freepik.com
