Apneea în somn. Semne, riscuri și metode de diagnosticare a unei tulburări frecvent ignorate
Sforăitul zgomotos, pauzele de respirație din timpul nopții și oboseala persistentă din timpul zilei nu sunt doar semne ale unui somn prost.
Pot indica apneea în somn, o afecțiune care, netratată, crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare și neurovasculare.
Apneea în somn este o afecțiune frecventă, dar adesea nediagnosticată, care afectează respirația în timpul somnului și poate avea consecințe grave asupra sănătății. De la oboseala cronică până la riscul crescut de infarct și accident vascular cerebral, această tulburare trebuie recunoscută și tratată la timp.
Dr. Oana Aliuș, medic primar ORL: „Apneea în somn este o tulburare respiratorie care apare în timpul somnului și se caracterizează prin opriri repetate ale respirației, numite apnee, sau prin scăderi semnificative ale fluxului de aer, numite hipopnee. Cel mai frecvent este sindromul de apnee obstructivă în somn, care apare din cauza obstrucției căilor aeriene superioare. Apneea centrală apare atunci când există o problemă la nivel cerebral și creierul nu mai transmite corect semnalele pentru respirație. Apneea mixtă este o combinație între cele două”.
Cum poate fi recunoscută apneea în somn?
Dr. Oana Aliuș, medic primar ORL: „Există numeroase simptome diurne, adică manifestări din timpul zilei. Cele mai frecvente sunt somnolența excesivă, chiar și după un număr suficient de ore de somn, cefaleea matinală, tulburările de memorie și concentrare, scăderea capacității de muncă și iritabilitatea. De multe ori, pacienții ajung la medic aduși de partenerul de viață, care observă sforăit zgomotos, pauze lungi în respirație sau episoade de sufocare în timpul nopții. Aceste simptome pot fi puse pe seama oboselii, stresului sau consumului de alcool. De exemplu, consumul unei cantități mari de alcool în a doua parte a zilei poate favoriza apariția unor episoade de apnee care nu reprezintă neapărat un sindrom de apnee în somn propriu-zis”.
Consecințele apneei în somn și diagnosticul corect
Dr. Oana Aliuș, medic primar ORL: „Pentru că somnul nu mai este odihnitor. Pauzele respiratorii duc la scăderea nivelului de oxigen din sânge, apare hipoxia, iar somnul nu mai este restaurator. Din această cauză, pacientul se trezește obosit și rămâne obosit pe parcursul întregii zile.
Dar putem avea sforăit simplu, fără apnee. Totuși, foarte mulți pacienți cu sindrom de apnee în somn prezintă sforăit zgomotos asociat cu pauze respiratorii.
Cele mai frecvente sunt somnolența diurnă excesivă și cefaleea matinală. Acestea apar la majoritatea pacienților. Primul pas este prezentarea la medicul de familie. Acesta are la dispoziție chestionare de screening validate internațional. În funcție de scorul obținut, pacientul este îndrumat către investigații suplimentare, de obicei către medicul pneumolog. Diagnosticul de certitudine se pune prin polisomnografie, care este gold standardul. Deoarece este mai greu de realizat și există puține centre specializate, folosim frecvent și poligrafia cardio-respiratorie, care se poate face la domiciliu. Polisomnografia presupune conectarea pacientului la mai mulți senzori care înregistrează activitatea cerebrală, respirația, ritmul cardiac, oxigenarea și mișcările membrelor. Poligrafia cardio-respiratorie înregistrează respirația, saturația de oxigen, pulsul și efortul respirator. Ambele sunt investigații non-invazive”.
Apneea în somn are consecințe serioase dacă nu este tratată?
Dr. Oana Aliuș, medic primar ORL: „Da, din păcate. Crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare și neurovasculare. Riscul de infarct miocardic crește de aproximativ două ori, iar riscul de accident vascular cerebral de două până la trei ori. De asemenea, pot apărea tulburări de ritm cardiac, hipertensiune arterială rezistentă la tratament și chiar declin cognitiv. Apneea în somn este mai frecventă la bărbați, mai ales la vârste tinere și medii. La femei, prevalența crește după menopauză, când diferențele se atenuează.
Obezitatea este principalul factor de risc și, totodată, cel mai important factor modificabil. De asemenea, consumul de alcool seara, fumatul, hipotiroidismul și sedentarismul contribuie la apariția sindromului de apnee în somn.
Tratamentul trebuie să fie personalizat. Dispozitivele CPAP reprezintă tratamentul standard în apneea obstructivă. În paralel, sunt foarte importante scăderea în greutate, chirurgia ORL în cazurile indicate, chirurgia bariatrică la pacienții cu obezitate, terapia miofuncțională, terapia pozițională și adoptarea unui stil de viață sănătos”.
Ce poate face pacientul pentru a-și îmbunătăți starea?
Dr. Oana Aliuș, medic primar ORL: „Să mențină o greutate normală, să evite alcoolul și sedativele seara, să facă mișcare și să respecte tratamentul recomandat. Un somn odihnitor este extrem de important pentru sănătatea întregului organism”.
Sursa: Pro TV
Etichete: doctor de bine, sanatate, apnee, afectiune,
Dată publicare:
11-12-2025 08:15
