Premiul Nobel pentru Medicină 2024 a fost acordat pentru „descoperirea microARN-ului și rolul său în reglarea genetică”
Premiul Nobel pentru Medicină a deschis, luni, săptămâna celebrelor distincţii, cu speranţă asupra unei lumi aflate în pragul unor tensiuni extreme.
UPDATE 12:40 - Premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină 2024 a fost câştigat de Victor Ambros şi de Gary Ruvkun pentru descoperirea microARN-ului şi a rolului său în reglarea genelor post-transcripţionale, conform comunicatului Comitetului Nobel de luni, de la Stockholm.
Anul trecut, premiul Nobel pentru Medicină a fost decernat biochimistului de origine ungară Katalin Karikó şi imunologului american Drew Weissman pentru activitatea lor de dezvoltare a vaccinurilor mARN.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Știrea inițială:
Decernate din 1901, Premiile Nobel îi recompensează pe „binefăcătorii omenirii”, o promisiune care s-a lovit de agitaţia unui an marcat de războaie în Orientul Mijlociu şi Ucraina, potrivit AFP.
Premiul pentru Medicină sau Fiziologie, acordat în jurul orei 11.30 (09.30 GMT) la Stockholm, va deschide săptămâna.
Numele biologului american Kevan Shokat se află în fruntea listei de favoriţi a radioului suedez SR pentru lucrările sale privind mutaţe genei KRAS, care provoacă proliferarea celulelor şi poate duce la apariţia unor cancere greu de tratat la plămâni, colon şi pancreas.
„Datorită descoperirii sale, în prezent sunt testate noi tratamente pentru aceste tipuri de cancer”, explică Annika Ostmann, jurnalist ştiinţific la radio.
Căutarea de tratamente pentru bolile cardiovasculare ar putea fi răsplătită cu munca geneticienilor Jonathan C. Cohen şi Helen Hobbs. Cei doi cercetători au identificat gene care reglează metabolismul lipidelor esenţiale, cum ar fi colesterolul, crede David Pendlebury, care conduce Clarivate.
„Descoperirile lor au condus la dezvoltarea medicamentelor împotriva colesterolului”, a declarat Pendlebury pentru AFP. Clarivate utilizează un recensământ al celor mai citate studii din articolele ştiinţifice pentru a-şi direcţiona favoriţii.
În 2016, Helen Hobbs a câştigat Breakthrough Prize, un premiu ştiinţific lansat de antreprenorii din Silicon Valley în anii 2010.
Expertul Clarivate citează, de asemenea, lucrările neuroştiinţelor Ann M. Graybiel, Okihide Hikosaka şi Wolfram Schultz privind mecanismele neuronale care ne ghidează comportamentul.
Cercetările în domeniul epigeneticii, reprezentate de lucrările lui Davor Solter şi Azim Surani privind mecanismele din interiorul celulelor care controlează activitatea genelor fără a modifica ADN-ul, ar putea, de asemenea, ar putea să fie puse în prim-plan, consideră el.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicină a recunoscut progresele realizate de cercetătoarea maghiară Katalin Kariko şi de colegul său american Drew Weissman în dezvoltarea vaccinurilor cu ARN mesager, care sunt esenţiale în lupta împotriva Covid-19.
Microscopul de forţă atomică
Pentru Premiul Nobel pentru Fizică de marţi, experţii radioului public suedez îl citează pe fizicianul elveţian Christoph Gerber, pionier în dezvoltarea microscopului de forţă atomică.
„Acesta este un microscop care oferă imagini tridimensionale la un nivel atât de incredibil de mic, încât uneori atinge rezoluţia atomică”, subliniază Camilla Widebeck de la SR. Instrumentul a devenit crucial în domeniul nanotehnologiei şi al nanoştiinţei, adaugă ea.
Numele lui Gerber apare şi în predicţiile Clarivate, care menţionează, de asemenea, lucrările lui David Deutsch şi Peter W. Shor privind algoritmii cuantici.
Pentru Premiul Nobel pentru Chimie de miercuri, Lars Bostrom de la Radio NR îl citează pe biologul american Omar Yaghi şi lucrările sale privind reţelele metal-organice (MON) şi proprietăţile lor poroase pentru absorbţia gazelor periculoase.
Karl Deisseroth, psihiatru şi specialist în bioinginerie, ar putea fi, de asemenea, onorat de comitetul Nobel. Cercetătorul a intrat în domeniul optogeneticii, care face neuronii sensibili la lumină. Sub conducerea sa, cercetătorii au reuşit să facă creierul unui şoarece complet transparent, astfel încât să poată vedea ce se întâmplă în el.
Nobelul pentru Literatură, subiect de speculaţii
Acordat la 10 octombrie, Premiul Nobel pentru Literatură, unul dintre cele mai importante premii alături de cel pentru Pace, este, ca în fiecare an, subiectul unor speculaţii.
Scriitoarea chineză de avangardă Can Xue, comparată adesea cu Kafka pentru atmosfera ireală şi întunecată care pătrunde în romanele şi povestirile sale, este citată frecvent de criticii literari.
„Cred că va fi o femeie dintr-o regiune lingvistică non-europeană”, a declarat pentru AFP Bjorn Wiman, şeful departamentului cultural al cotidianului Dagens Nyheter.
Premiul Nobel pentru Pace, o adevărată ghicitoare
Punctul culminant al săptămânii, Premiul Nobel pentru Pace, decernat vineri, nu a fost niciodată atât de dificil de prevăzut, având în vedere numărul tot mai mare de catastrofe din lume.
Agenţia ONU pentru refugiaţii palestinieni (Unrwa), Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) şi numele afganei Mahbouba Seraj, o ferventă apărătoare a drepturilor femeilor afgane, se numără printre cei nominalizaţi.
Având în vedere riscul existenţial pe care îl reprezintă pentru umanitate sistemele de armament capabile să funcţioneze autonom, fără control uman, mai mulţi experţi citează şi coaliţia de organizaţii neguvernamentale Stop Killer Robots ca posibil câştigător.
Premiul Nobel pentru Economie va fi anunţat luni, 14 octombrie.
