„2025 a fost cel mai grav an, prin prisma victimelor holerei, de după 1999, cu aproape 7.900 de decese - dintre care multe au survenit înainte ca acele persoane să aibă acces la îngrijiri medicale", a declarat, la Geneva, Dr. Lorenzo Pezzoli, directorul departamentului de boli bacteriene cu potenţial epidemiologic din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), scrie Agerpres.
Pentru 2026, deşi datele preliminare din primele nouă luni ale anului indică o scădere a numărului de decese, „peste 3.000 de persoane au murit totuşi din cauza acestei boli, care poate fi însă evitată şi tratată, iar aproape nouă din zece cazuri au fost înregistrate în Africa", a adăugat el.
Africa înregistrează cele mai multe decese
De asemenea, potrivit OMS, fenomenul climatologic El Nino, aflat în prezent în curs de desfăşurare, ar putea agrava situaţia, întrucât „holera este exacerbată atât de excesul de apă, cât şi de lipsa apei".
OMS şi Alianţa internaţională pentru vaccinuri (GAVI) speră să reducă cu 90% numărul de cazuri la nivel mondial până în 2030, graţie unei campanii de vaccinare şi unei îmbunătăţiri a igienei.
Deşi accesul la apă potabilă şi la sisteme de canalizare a permis eradicarea bolii în ţările cu venituri mari în urmă cu mai multe generaţii, holera poate încă "să ucidă în doar câteva ore, deşi este uşor şi ieftin de tratat cu ajutorul unor medicamente existente", a subliniat Lorenzo Pezzoli.
El consideră că „obiectivul fixat pentru 2030 este realizabil, deoarece munca a început deja", mai ales prin intermediul Grupului Internaţional de Coordonare (GIC) pentru aprovizionarea cu vaccinuri, care autorizat în 2025 furnizarea a 71 de milioane de doze, finanţate de către GAVI.
De altfel, aceste vaccinuri ajung mult mai rapid în zonele afectate de focarele epidemiologice, a precizat Lorenzo Pezzoli.
Vaccinurile ajung mai repede în zonele afectate
În plus, programul iniţiat de OMS ajută ţările lumii - începând cu cele şapte state care au înregistrat împreună aproximativ 90% din totalul cazurilor şi deceselor din 2025 (Angola, Bangladesh, Republica Democratică Congo, Nigeria, Sudanul de Sud, Sudan şi Yemen) - să cartografieze districtele în care holera reparare în mod recurent, pentru a elabora planuri naţionale bine ţintite.
„Răspunsul colectiv îşi arată fără îndoială roadele, dar (...) el rămâne insuficient. Va trebui să ne dublăm eforturile", a insistat Lorenzo Pezzoli.
