Gripa aviară 2024. Cât de contagioasă este și ce risc există să se răspândească

Cazuri de gripă aviară în 2024 în SUA

Gripa aviară se răspândește printre bovinele din SUA, o evoluție surprinzătoare ce îngrijorează oamenii de știință. Deși nu există dovezi că virusul poate declanșa o epidemie umană, autoritățile monitorizează atent situația.

Gripa aviară este o boală virală ce afectează păsările și, ocazional, alte animale, precum vulpile, focile și vidrele. Tulpina principală este H5N1, care a apărut în China la sfârșitul anilor 1990.

Migrația păsărilor a provocat focare atât la păsările domestice, cât și la cele sălbatice, iar infecțiile umane sunt foarte rare. Oamenii de știință consideră că riscul pentru oameni este scăzut, deoarece transmiterea de la păsări la oameni este rară și nu există o transmitere susținută de la om la om.

Citește și

„O pandemie mai rea decât COVID-19”. Un virus care a trecut de la animale la oameni îi alarmează pe experți

Un preot din Sibiu, profesor de religie, a bătut un elev în curtea școlii. Apoi a mințit în declarația dată autorităților

H5N1 se răspândește acum rapid în efectivele de vaci de lapte din SUA, fiind descris de Centrele pentru Controlul Bolilor (CDC) drept „un focar în curs de desfășurare în mai multe state”.

Apariția virusului la bovine a surprins oamenii de știință, care credeau că vacile nu pot fi afectate de această boală.

Aceasta survine pe fondul unei alte evoluții neobișnuite: la începutul lunii iunie, un bărbat de 59 de ani din Mexic a murit din cauza unei alte tulpini de gripă aviară – H5N2 – care nu fusese înregistrată anterior la oameni. Nu se știe cum a contractat virusul, deși au existat cazuri în ferme de păsări din Mexic.

Organizațiile de sănătate, precum Organizația Mondială a Sănătății și CDC, consideră că riscul general pentru sănătatea publică este scăzut. Totuși, oamenii de știință insistă asupra necesității de a monitoriza atent răspândirea virusului.

Profesorul Sir Peter Horby, director al Institutului de Științe Pandemice de la Universitatea din Oxford, subliniază că aceste evoluții ar trebui considerate un semnal de alarmă. H5N1 a fost în atenția oamenilor de știință de ani de zile, răspândindu-se pe toate continentele și cauzând mii de focare la păsările de curte și sălbatice.

Au fost raportate focare și la animalele crescute pentru blană, inclusiv nurca. La sfârșitul anului 2023, în Peru, peste 5.000 de lei de mare au murit din cauza virusului, contactul direct cu păsările sălbatice infectate fiind considerat cauza principală. Virusul a fost detectat și la vulpi, urși, vidre, ratoni, capre și altele.

Dr. Ed Hutchinson, de la Centrul de Cercetare a Virușilor MRC-Universitatea din Glasgow, menționează că virusul este în continuă evoluție, motiv pentru care este monitorizat cu îngrijorare.

Creșterea recentă a incidenței gripei aviare a fost deosebit de dăunătoare pentru speciile protejate de păsări marine. Virusurile gripale sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a se modifica și de a prelua gene noi pe măsură ce se deplasează între gazde.

Răspândirea virusului la bovine a fost un adevărat șoc, conform dr. Hutchinson. Apariția la animale crescute de oameni, și deci în apropierea acestora, este un motiv serios de îngrijorare.

Oamenii de știință cred că, în prezent, transmiterea este „artificială” – vacile nu își transmit virusul între ele în mod natural. Este posibil ca virusul să se răspândească prin intermediul mașinilor de muls contaminate. Dr. Thomas Peacock de la Institutul Pirbright explică faptul că, deși virusul nu se răspândește natural de la animal la animal, răspândirea sa în efectivele de lapte ar putea crește șansele de evoluție într-un mod care să permită acest lucru, scrie BBC.com.

Deși pasteurizarea distruge virusul, se estimează că aproximativ 5% dintre americani consumă lapte crud, nepasteurizat. În Canada, oamenii de știință au început, de asemenea, să testeze laptele.

Cât de contagioasă este

Păsările migratoare de apă, în special rațele sălbatice, sunt rezervoare naturale pentru virusurile gripale aviare și sunt, de asemenea, cele mai rezistente la infecție. Contactul direct sau indirect al păsărilor domestice cu păsările de apă sălbatice este o cauză frecventă a epizootiilor. Piețele de păsări vii au contribuit și ele semnificativ la răspândirea infecției.

Cercetările recente au arătat că virusurile cu patogenitate redusă pot suferi mutații și deveni extrem de virulente după o perioadă scurtă de circulație în populațiile de păsări domestice. De exemplu, în timpul epidemiei din 1983-1984 din SUA, virusul A H5N2 a devenit înalt virulent în aproximativ șase luni, având o mortalitate de 90%. În Italia, în perioada 1999-2001, virusul A H7N1 a devenit extrem de patogen în nouă luni.

Controlul focarelor de gripă aviară se realizează prin carantinarea fermelor afectate și distrugerea păsărilor infectate sau expuse. Virusurile aviare sunt foarte contagioase și se pot răspândi mecanic prin echipamente, vehicule, hrană, cuști sau îmbrăcăminte. Virusurile înalt patogene pot supraviețui perioade lungi în mediu, mai ales la temperaturi scăzute. Măsurile sanitare stricte aplicate în fermele de păsări pot oferi un grad de protecție.

În lipsa unor măsuri de control prompte și a unei bune supravegheri, epidemiile pot dura ani de zile. De exemplu, o epidemie de gripă aviară H5N2 care a început în Mexic în 1992 a evoluat către forme severe și fatale și nu a fost controlată până în 1995.

Virusul suferă mutații

Dintre cele 15 subtipuri de virus gripal aviar, A H5N1 prezintă un interes special din mai multe motive. Virusul suferă mutații rapide și poate prelua gene de la virusurile care infectează alte specii de animale. Capacitatea sa de a provoca boală severă la oameni, cu o rată mare de mortalitate, a fost demonstrată în numeroase cazuri. Păsările care supraviețuiesc infecției excretă virusul timp de cel puțin 10 zile, facilitând astfel răspândirea rapidă a infecții.

Virusul gripal aviar A H5N1, prin mutații consecutive, și-a schimbat dramatic proprietățile biologice și antigenice, dobândind capacitatea de a infecta direct oamenii, fără o gazdă intermediară, și de a provoca forme clinice foarte grave, adesea letale.

Căile de transmitere a virusului gripal aviar tip A H5N1

Gripa aviară se răspândește prin contact direct între păsările infectate și cele sănătoase și prin contactul păsărilor cu obiecte contaminate cu virus. Virusul se găsește în căile respiratorii, digestive și alte organe ale păsărilor infectate și poate fi excretat prin secreții din ochi, fosele nazale, cavitatea bucală și prin excremente.

Secrețiile, găinațul și păsările moarte purtătoare de virus, precum și hrana, apa potabilă, cotețele, utilajele din crescătorii, mijloacele de transport și hainele personalului din crescătorii, pot răspândi infecția. Păsările sănătoase se pot infecta prin căile respiratorii și digestive, scrie DSPBV.ro.

Virusul gripei aviare extrem de periculos seamănă cu cel al gripei sezoniere și se poate răspândi în toate anotimpurile. Cu toate acestea, iarna și primăvara gripa se răspândește mai ușor, deoarece virusul rezistă mai bine la temperaturi scăzute. Păsările de toate speciile și vârstele pot fi infectate, iar epizootia evoluează rapid, cu mortalitate de până la 100%.

Virusul gripei aviare este foarte sensibil la temperatură și poate fi distrus în 2-10 minute la 60-70°C. Carnea preparată termic, ouăle și alte produse din pasăre gătite corespunzător pot fi consumate fără grijă.

La om, virusul se poate transmite prin contact direct cu păsările infectate sau prin consumul de carne insuficient preparată termic.

Simptomele gripei aviare la păsări

Simptomele gripei aviare la păsări pot varia semnificativ în funcție de tipul de virus și de specia păsării infectate. Printre simptomele generale se numără moartea subită, în special la păsările domestice, care pot muri brusc fără alte semne evidente. Problemele respiratorii sunt frecvente, manifestându-se prin dificultăți de respirație, respirație gâfâită, tuse și strănut. Simptomele neurologice, cum ar fi tremorul, mersul nesigur și răsucirea capului și gâtului, sunt, de asemenea, comune.

Păsările pot prezenta scurgeri oculare și nazale, cu secreții apoase sau mucoase din ochi și nări. Diareea, caracterizată prin scaune apoase de culoare verde sau galben, este un alt simptom. Letargia și lipsa de energie sunt frecvente, la fel ca și diminuarea apetitului, manifestată prin pierderea interesului pentru hrană. La găini și curcani, creasta și bărbițele pot fi umflate și decolorate, iar pe picioare pot apărea pete vineții, scrie ANSVSA.ro.

Este important de reținut că nu toate păsările infectate vor prezenta simptome. Unele păsări pot fi infectate și pot transmite virusul altor păsări fără a se simți bolnave.

Simptomele gripei aviare la oameni

Simptomele gripei aviare la om pot varia de la ușoare la severe și pot apărea între 2 și 14 zile după expunerea la virus. Simptomele comune includ febră mare (peste 38°C), tuse severă, adesea cu expectorație, dureri semnificative în gât, dureri musculare și articulare generalizate, dureri de cap severe și oboseală extremă.

Alte simptome mai puțin frecvente pot fi diaree, vărsături, greață, dureri abdominale, conjunctivită (inflamația conjunctivei ochiului) și pneumonie.

Ce risc există să se răspândească gripa aviară

Riscul global de răspândire a gripei aviare rămâne moderat, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Cu toate acestea, mai mulți factori influențează acest risc.

Tipul de virus

Virusurile gripale aviare de înaltă patogenitate (HPAI) sunt de mare îngrijorare deoarece pot fi extrem de contagioase și pot provoca boli severe și decese la păsări și, în unele cazuri, la oameni.

Virusurile gripale aviare de joasă patogenitate (LPAI) sunt mai puțin contagioase și rareori cauzează boli severe la oameni.

Răspândirea geografică

Focare de gripă aviară HPAI au fost raportate în Europa, Asia și America de Nord.

Riscul de răspândire este mai mare în zonele cu densitate mare de păsări domestice și sălbatice și în zonele cu trafic intens de păsări și produse avicole.

Schimbările climatice și factorii de mediu

Schimbările climatice pot influența migrația păsărilor și pot crește contactul dintre păsările sălbatice și cele domestice, sporind riscul de transmitere a virusului.

Factorii de mediu, precum inundațiile sau seceta, pot concentra păsările în spații mici, favorizând răspândirea virusului.

Capacitatea de supraveghere și control

Țările cu sisteme eficiente de supraveghere și control al bolilor animale sunt mai bine echipate pentru a detecta și a răspunde la focarele de gripă aviară.

Articol recomandat de sport.ro

Dumitru Dragomir e convins! Stadionul care va lua numele lui Helmut Duckadam după dispariția portarului de legendă