Un studiu recent, citat de Science Alert, sugerează că acesta acționează direct asupra creierului, ceea ce ar putea duce la apariția unor noi tipuri de tratament.
Cercetătorii de la Baylor College of Medicine din SUA au identificat în 2025 o cale cerebrală prin care medicamentul pare să acționeze, pe lângă efectele pe care le are asupra proceselor biologice din alte zone ale corpului.
„Este larg acceptat faptul că metformina scade glicemia în primul rând prin reducerea producției de glucoză în ficat. Alte studii au descoperit că acționează prin intermediul intestinului”, a declarat Makoto Fukuda, fiziopatolog la Baylor.
„Am analizat creierul, deoarece este recunoscut pe scară largă ca un regulator cheie al metabolismului glucozei în întregul organism. Am investigat dacă și cum contribuie creierul la efectele antidiabetice ale metforminei.”, spune el.
În cecetări anterioare, unii dintre aceiași specialiști identificaseră o proteină din creier numită Rap1 ca având un impact asupra metabolismului glucozei, în special într-o zonă a creierului numită hipotalamusul ventromedial (VMH).
În studiul lor din 2025, testele efectuate pe șoareci au arătat că metformina ajunge în VMH, unde ajută la combaterea diabetului de tip 2 prin dezactivarea Rap1.
Când cercetătorii au crescut șoareci fără Rap1, metformina nu a avut niciun efect asupra unei afecțiuni similare diabetului – chiar dacă alte medicamente au avut.
Este o dovadă puternică că metformina acționează în creier, printr-un mecanism diferit de cel al altor medicamente.
Echipa a reușit, de asemenea, să analizeze în detaliu neuronii specifici asupra cărora acționa metformina. Pe viitor, acest lucru ar putea duce la tratamente mai bine țintite, care să vizeze în mod specific acești neuroni.
„Am investigat, de asemenea, care celule din VMH erau implicate în medierea efectelor metforminei”, a declarat Fukuda.
„Am descoperit că neuronii SF1 sunt activați atunci când metformina este introdusă în creier, ceea ce sugerează că aceștia sunt implicați direct în acțiunea medicamentului.”, mai spune el.
Metformina are o durată de acțiune îndelungată și este relativ accesibilă. Acționează prin reducerea cantității de glucoză produsă de ficat și prin creșterea eficienței cu care organismul utilizează insulina, contribuind astfel la gestionarea simptomelor diabetului de tip 2.
Acum știm că, foarte probabil, acționează atât la nivelul creierului, cât și al ficatului și al intestinului.
Evident, acest lucru trebuie demonstrat și în studiile efectuate pe oameni, dar odată ce se va confirma, am putea găsi modalități de a potența efectele metforminei și de a o face mai eficientă.
„Aceste descoperiri deschid calea către dezvoltarea unor noi tratamente pentru diabet care vizează direct această cale de semnalizare din creier”, a declarat Fukuda.
„În plus, metformina este cunoscută pentru alte beneficii pentru sănătate, cum ar fi încetinirea îmbătrânirii creierului. Ne propunem să investigăm dacă aceeași cale de semnalizare Rap1 din creier este responsabilă și pentru alte efecte bine documentate ale medicamentului asupra creierului.”
Acest lucru se leagă și de alte studii interesante care au descoperit că același medicament poate încetini îmbătrânirea creierului și poate prelungi durata de viață. Cu o mai bună înțelegere a modului în care funcționează metformina, s-ar putea ca în viitor să o vedem utilizată într-o gamă mai largă de scopuri.
Deși este, în general, sigură în comparație cu alte tratamente pentru diabetul de tip 2, efectele secundare nu sunt rare, problemele gastrointestinale, precum greața, diareea și disconfortul abdominal, afectând până la 75% dintre cei care iau medicamentul. Alte consecințe pot apărea în asociere cu afecțiuni precum insuficiența renală, care, de asemenea, pun sănătatea în pericol.
Metformina este, de asemenea, considerată un geroterapeutic: un medicament capabil să încetinească diverse procese de îmbătrânire din organism. De exemplu, s-a demonstrat că limitează deteriorarea ADN-ului și promovează activitatea genelor asociate cu o viață lungă.
Studii anterioare au arătat că metformina poate reduce uzura creierului și chiar reduce riscul de COVID de lungă durată.
Un studiu din 2025, realizat pe mai mult de 400 de femei aflate în postmenopauză, a comparat efectele metforminei cu cele ale unui alt medicament pentru diabet numit sulfoniluree.
S-a calculat că persoanele din grupul tratat cu metformină au un risc cu 30% mai mic de a deceda înainte de vârsta de 90 de ani decât cele din grupul tratat cu sulfoniluree, ceea ce demonstrează rolul potențial al medicamentului în reducerea efectelor îmbătrânirii.
Înțelegerea modului în care medicamentul acționează asupra organismului uman în ansamblu ar putea sta la baza deciziilor specialiștilor în ceea ce privește prescrierea acestuia în afara indicațiilor pentru diabet și ar putea contribui la îmbunătățirea și mai mare a siguranței sale.
„Această descoperire schimbă modul în care percepem metformina”, a declarat Fukuda. „Nu acționează doar la nivelul ficatului sau al intestinului, ci și la nivelul creierului.”, spune el.
„Am constatat că, în timp ce ficatul și intestinele au nevoie de concentrații ridicate ale medicamentului pentru a răspunde, creierul reacționează la niveluri mult mai scăzute.”
Această cercetare a fost publicată în revista Science Advances.
.webp)
