Cu alte cuvinte, entuziasmul cheltuielilor de Paște este înlocuit de calcule riguroase și regrete. În astfel de situații, prevenția rămâne cea mai eficientă soluție, dar mai greu de pus în practică, în condițiile în care nu prea avem educație financiară.
Prima dată apare dorința. În lunile cu sărbători sau vacanțe, consumul crește, în primul rând pe fond emoțional, nu din nevoie.
Ne spunem că este sărbătoare și că merităm și ne lăsăm duși de val fără să facem calcule înainte.
Băiat: „Haine sau tehnologii, la chestii de genul sunt impulsiv. Încerc să rezist, să nu trec de o limită anume.”
După sărbători ne lovim de realitate. Facturile sau cheltuielile neprevăzute declanșează în noi sentimentul de regret, descris de specialiști ca „mahmureală financiară”.
Este momentul în care mulți își dau seama, mai în glumă, mai în serios, că a mai rămas „mult până la salariu”.
Băiat: „De câte ori nu ne-am aflat în situația să zicem că suntem bine financiar, după aceea vine o nuntă sau alt eveniment și ajungem la pământ, să trebuiască să cerem ajutor.”
Dan Petre, sociolog: „Efectele care se manifestă după sunt foarte similare cu efectele pe care oamenii le simt după ce se lasă pradă unei dependențe: regret, anxietate, în principal anxietate față de viitor, pentru că am consumat mult mai multe resurse decât ne puteam permite. Iar motivul principal, în opinia mea, este lipsa de educație financiară.”
Corespondent Știrile PRO TV: „Imediat după regret apare corecția, adică etapa în care ne uităm la câți bani mai avem și ne planificăm mult mai atent cheltuielile. De altfel, studiile arată că în perioadele de după sărbători consumul scade. Oamenii cumpără mai puțin, se limitează la strictul necesar și aleg variantele mai ieftine.”
Raportul Consiliului Internațional al Centrelor Comerciale arată că, în 2026, 68% dintre consumatori au declarat că reduc cheltuielile după sezonul festiv, iar 63% devin mai atenți la prețuri.
Specialiștii spun că acest comportament este amplificat acum de inflație, dar și de scăderea puterii de cumpărare, iar „revenirea la normal” devine tot mai dificilă.
Bogdan Belciu, economist: „Înainte consumul impulsiv nu era atât de dureros, pentru că oamenii și-l permiteau. Cheltuielile chiar și pentru bunuri de strictă necesitate în România tind să fie foarte mari raportat la buget. În momentul în care nu ți le permiți, efectul devine și mai mare și chiar o depășire mai mică poate să fie mult mai dureroasă decât înainte, când cumpăram mai mult.”
Femeie: „Am fost în situația asta și e greu să gestionezi până la sfârșitul lunii, destul de greu.”
Adrian Mitroi, economist: „Sfatul meu este să îți faci o listă cu lucrurile pe care ți le dorești și să nu te duci să îți iei lucrul ăla. Aștepți să vezi. Verifică pe net întotdeauna, pune în coș, verifică în trei locuri, să fii convins că diferența de preț se referă și la calitate, nu doar la preț, atenție! Și nu întotdeauna trebuie să te duci după oferte care sunt foarte ieftine neapărat.”
Potrivit studiilor internaționale de consum, o treime dintre consumatori folosesc carduri de credit pentru cumpărăturile de sărbători.
