Ce spun românii despre serviciile medicale din țară. Boala de care se tem cel mai tare
Încrederea românilor în serviciile medicale rămâne la un nivel scăzut. Potrivit unui sondaj internațional, doar unul din patru consideră că sistemul de sănătate oferă servicii de bună calitate.
Tot mai mulţi cred că este suprasolicitat, iar accesul la servicii este greoi. Așa arată datele ultimului raport internațional, care monitorizează gradul de satisfacție pentru sistemele medicale.
În raport, percepția românilor asupra sistemului de sănătate nu este una pozitivă. Doar 25 % dintre cei care au răspuns sondajului consideră că sistemul de sănătate oferă servicii de calitate. În același timp 70% cred că sistemul este "suprasolicitat" și mai mult de trei sferturi declară că nu își permit asistență medicală de calitate.
Practic doar 2 din 10 persoane intervievate au caracterizat bună sau foarte bună calitatea serviciilor medicale. Cu procente mai mici sunt doar ungurii și polonezii, astfel că că suntem cu mult sub media globală de 43% și departe de țări precum Belgia, Țările de Jos, Spania sau Germania.
Dificultățile întâmpinate
Oamenii au fost întrebați și despre dificutățile pe care le întâmpină atunci când au nevoie de îngrijiri medicale. Cei mai mulți, 44% au vorbit despre costurile ridicate ale tratamentelor, 32% despre birocrație și aproape 30% despre acces întârziat la serviciile medicale. Urmează deficitul de personal și calitatea slabă a tratamentelor.
În România, principalele îngrijorări legate de sănătate se referă în primul rând la cancer. Unde procentul este 53. Apoi, 38% își fac griji în ceea ce privește stresul, iar la distanță este sănătatea mintală. Când vine vorba de consumul de droguri, doar 2 din 10 români au această îngrijorare. La fel se întâmplă cu obezitatea, chiar dacă foarte mulți au probleme din cauza excesului de kilograme, inclusiv în rândul copiilor.
Dar, în ceea ce privește tratamentele moderne destinate scăderii în greutate, 3 din 10 români au auzit de ele. Țara noastră are un nivel de informare mai redus decât în Polonia, dar mai mare decât în Ungaria.
Studiul s-a bazat pe interviuri online cu mai mult de 23.000 de persoane cu vârste între 16 şi 74 de ani, din 30 de ţări. Pentru România eşantionul a inclus 500 de persoane.
