De ce este total greșit ca răceala și gripa să fie tratate cu antibiotice. Efectele grave
Mai mult de jumătate dintre antibioticele vândute în România sunt luate fără motiv. Pe de-o parte, pacienții se tratează fără a cere părerea specialiștilor, iar pe de alta unii medici le prescriu, deși nu sunt necesare.
În timp, acest lucru a dus la creșterea rezistenței unor bacterii periculoase și la imposibilitatea de a trata infecții grave.
România este și în acest an pe locul 5 în Europa la consumul de antibiotice, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Un român din 6 ia antibiotice fără a cere sfatul unui doctor.
Gripa și răceala sunt două afecțiuni pe care românii încearcă să le trateze cu antibiotic. Este total greșit, iar mulți le dau inclusiv copiilor. Din această cauză, în timp crește rezistența în tratarea unor infecții în care într-adevăr este nevoie de aceste medicamente.
Gripa și răceala sunt boli cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice. La fel de grav este că unii medicii prescriu antibiotice, chiar dacă nu este cazul.
Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății de Microbiologie: ”Lipsa de informare, uneori și la presiunea pacienților, multe dintre antibiotice se dau în scop preventiv, iar acest lucru este inutil. Nu se dau antibiotice preventiv decât în situații excepționale”.
Statisticile arată că, în spitalele din România, 42% dintre bolnavi au fost tratați în ultimul an cu antibiotice. Uneori chiar cu cele de rezervă.
Dr. Gabriel Popescu, medic primar infecționist: ”De multe ori, antibioticele de rezervă au efecte adverse mai frecvente, sunt mai scumpe și vom genera un procent mai mare de bacterii rezistente la antibiotice”.
Rezistență apare atât la bacteriile pe care le poate avea bolnavul, cum sunt stafilococul auriu, piocianic sau e-coli, dar și la bacteriile intraspitalicești, precum Acinetobacter și Klebsiella. Consecințele sunt dramatice: boala se prelungește, crește toxicitatea și apar sechele permanente.
Deși situația este alarmantă, autoritățile nu se grăbesc să ia măsuri. Comitetul interministerial format pentru a preveni consumul mare de antibiotice s-a reunit o sigură dată în 2 ani.
Specialiștii vorbesc acum de un program pilot care se va desfășura în câteva spitale și în cadrul căruia doctorii vor fi învățați cum și când să administreze antibioticele.
Sursa: Pro TV
Etichete: sanatate, medicamente, statistici, antibiotice,
Dată publicare:
16-11-2019 17:56
