Ce ar trebui să conțină lista medicamentelor esențiale, potrivit producătorilor din România

Reintroducerea listei de medicamente esențiale a fost anunțată săptămâna trecută de ministrul sănătății, Vlad Voiculescu, care însă nu a dat mai multe detalii cu privire la produsele care se vor regăsi pe acea listă.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România consideră că o asemenea listă este un prim pas extrem de important pentru îmbunătățirea accesului populației la medicamentele ieftine, care s-au găsit tot mai greu sau au lipsit cu totul din farmacii, se precizează într-un comunicat.

O listă a medicamentelor esențiale ar trebui întocmită conform cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care a elaborat o asemenea listă în 2019, arată PRIMER.

Pe aceasta se regăsesc medicamente precum levotiroxina, metformina, imunoglobuline, capecitabina, cisplatina, hidroxiclorochina, metotrexat, ivermectina, „adică exact acele produse despre care se discută de mai bine de 2 ani pentru ca sunt greu de găsit sau au dispărut cu totul din farmaciile din România.”

„În ultimii ani au dispărut din România peste 2000 de medicamente, din cele care costau sub 25 de lei, în special din cauza aplicării taxei clawback la cel mai mic preţ din Europa, dar şi pentru că multe dintre ele nu erau produse în ţară, astfel încât sistarea importurilor ducea la situaţii dramatice” au precizat reprezentanții patronatului industriei românești de medicamente.

„Lucrăm la un proiect de ordin de ministru, este pe ultimii paşi aş spune, şi ne uităm care este metoda cea mai bună pentru a aborda disponibilitatea medicamentelor esenţiale, sunt şi alte medicamente care sunt la risc în acest moment. Nu e un moment uşor, din acest punct de vedere, instituţiile statului sunt profund slăbite, vorbim de Agenţia Naţională a Medicamentului, unde un element esenţial precum inspecţia este deosebit de slăbit”, a afirmat Vlad Voiculescu, pe 26 februarie.

Ce este taxa clawback

Taxa clawback este de fapt o parte din banii cheltuiţi de pacienţi pe medicamente, după ce s-au terminat reţetele compensate şi gratuite. Producătorii dau statului un procent din încasări.

Spre exemplu, dacă statul oferă 1 milion de lei pentru medicamente compensate şi gratuite dar pacienţii au nevoie de tratamente în valoare de un milion şi jumătate, pe diferenţa de 500.000 de lei producătorii trebuie să plătească o taxă. Aceasta este taxa Clawback. Şi, potrivit producătorilor de medicamente generice, este egală pentru toate companiile, indiferent de volumul de vânzări şi de preţurile practicate. Iar cei care vând medicamente ieftine şi au încasări mai mici se simt nedreptăţiţi că plătesc acelaşi procent ca şi producătorii de medicamente scumpe.

Articol recomandat de sport.ro

Rusia, prinsă capcană!? Presa din Moscova: „Ucraina a profitat imediat”