Care este riscul de a face miocardită după vaccinul anti-COVID, în cazul copiilor de 5-11 ani. Explicațiile șefului CNCAV

Valeriu Gheorghiță a subliniat că datele de eficacitate și siguranță sunt foarte bune și arată că acel risc de miocardită de care se teme toată lumea la copii fiind foarte, foarte mic.

În SUA, la categoria de vârstă 5-11 ani, s-au raportat 12 cazuri de miocardită din 8,7 milioane de doze II administrate. Aceste cazuri au fost sesizate în special după cea de-a doua doză. Astfel, rata de raportare la băieți este de 4 cazuri la 1 milion față de rata de miocardită după COVID, la aceeași grupă de vârstă, care este de 1 la 1.600 de cazuri, a arătat Valeriu Gheorghiță. „Deci cam aceasta este diferența. Iar în toate cazurile raportate, evoluția a fost simplă, ușoară, cu o internare de câteva zile, cu recuperare completă în toate aceste situații”, a precizat Gheorghiță, potrivit Digi 24.

Autoritățile au anunțat că, din 26 ianuarie, vaccinarea anti-COVID a copiilor din categoria de vârstă 5-11 ani va începe și în România.

Astfel, pe platforma RO-Vaccinare există cabinetele pediatrice unde se pot vaccina copiii cu vârste între 5 și 11 ani și se pot face programări. Coodonatorul CNCAV a spus că, în acest sens, există un icon specific, P-PED, P de la Pfizer și PED de la pediatric și că până acum s-au înregistrat peste 1.500 de programări.

În aceste cabinete au acces doar copiii cu părinții sau reprezentantul lor legal. Vaccinarea anti-COVID în rândul copiilor se va face în două doze, cu interval de 21 de zile între ele. Însă, doza este de 10 micrograme, adică o treime din doza care se face unei persoane de peste 12 ani.

Prioritate la vaccinare pentru copiii cu afecțiuni cronice

Șeful CNCAV a mai transmis că autoritățile din România vor să aibă prioritate la vaccinare copiii cu afecțiuni cronice, care au obezitate, afecțiuni cardiovasculare, poate malformații cardiovasculare, alte tipuri de malformații - sindromul Down, de pildă, crește de cel puțin 10 ori riscul de deces prin COVID-19 - , diabet, boli cronice renale, neoplazii (cancerele hematologice: limfoame, leucemii), pe care din păcate le întâlnim la această categorie de vârstă.

„Uitându-ne la copiii care au fost spitalizați cu forme moderate sau severe de boală, principalii factori de risc pe care acești copii i-au avut au fost obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile renale, iar obezitatea este legată direct de riscul de diabet. Mai mult, după COVID, există se pare un risc de două ori mai mare de a face diabet zaharat de tip I, acel diabet insulino-dependent”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

Articol recomandat de sport.ro

Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”