Trateaza cancerul cu laser si lucreaza pe proiecte de milioane de euro. Cuplul de romani din elita universitara a Finlandei

Campania Stirilor PRO TV "Romania Scandinava" va arata cat de mult investesc finlandezii in cercetare si mai ales cat de atenti sunt la proiectele cu aplicatii care pot fi exportate cu succes. Invatamantul si cercetarea sunt domenii de top in Finlanda, iar in elita universitara si-a facut loc si un profesor roman. Expert in laser, promoveaza valorile si traditiile romanesti, de cate ori are ocazia.

Romanul nostru e prezent la toate marile conferinte internationale, unde vorbeste despre descoperirile din medicina performanta, energie verde si telecomunicatii. E profesor doctor in fizica la Universitatea din orasul Tampere, unde conduce un centru cu rezultate excelente in tehnica viitorului.

E roman si a dus in Finlanda un crampei din satul natal, din Oltenia - cand pleaca de langa reactoarele din laborator, se relaxeaza cultivand seminte romanesti, asa cum faceau bunicii lui.

Finlanda are o suprafata de aproape 2 ori mai mare ca a Romaniei, dar e locuita de doar 5 milione de oameni. Totusi este un stat care functioneaza extrem de bine, si asta pentru ca totul in Finlanda se bazeaz pe eficienta. Finlandezii au numeroase resurse in ce priveste mineritul, sau lemnul, insa in ultimii 20 de ani au pariat enorm pe tehnologie. Pun accent pe succes in domeniul high-tech, pe productia de dispozitive electronice si nu in ultimul rand, pe o cercetare aplicata, din care sa rezulte descoperiri care ca fie exportate cu succes in toata lumea.  
 
El este un tanar care lucreaza intr-o companie specializata pe productia de dispozitive medicale, in orasul Tampere. Firma se afla intr-un parc industrial, cu hale imprastiate prin padurea de langa oras.  Are parteneriate cu companii din Statele Unite, iar tinarul finlandez are colegi care se ocupa de divizia de cercetare, din firma. Aici sunt intr-o camera alba, o incapere in care aerul are o puritate de 99,99%, si unde se obtin laseri ultraperformanti, pentru medicina viitorului. Directoarea este romanca, si explica:

"Sunt laseri pentru tratarea cancerului. Livreaza lumina, care se aplica pe un anumit medicament, introdus in corpul pacientului cu cancer, si in momentul in care este iluminata substanta chimica, elimina anumite molecule care omoara doar celulele canceroase", spune Anca Guina directorul companiei.

Anca Guina este pitesteanca si a absolvit un master in afaceri in Finlanda. Spune ca orasul Tampere are 3 universitati, la fel cum au si orasele Turku si Tampere, unde sunt atrasi studenti din toata Europa, dar si din America Latina. Anca spune ca in compania unde si ea este actionar, au lucrat si doi cercetatori romani, mutati de curand in Marea Britanie. Povesteste ca finlandezii sunt rabdatori cand vine vorba de cercetare si investesc masiv, chiar daca nu intotdeauna au rezultatele scontate. In cazul laserilor pentru tratarea cancerului exista si o puternica opozitie din partea marilor producatori de medicamente de peste ocean.

„Inca este la nivel de cercetare. Sunt sperante mari ca lucrurile se vor misca inspre bine, foarte incet din pacate, si e pacat pentru pacientii care asteapta", mai spune Anca Guina.

Anca este casatorita cu Mircea. Pe el l-am gasit la Universitate, unde e profesor doctor in fizica, dar si cercetator, specializat in optoelectronica. Preda, studiaza, merge la congrese din toata lumea si are un program foarte incarcat.  Vine la serviciu si in weekend, pentru ca e implicat in mai multe proiecte, ajutat de asistentii sai.

Mircea conduce un Centru de Cercetare in Optoelectronica deschis in 2000. Nu a fost infiintat doar pentru prestigiul Universitatii, ci ca sa atraga multe fonduri, dar mai ales sa importe creiere. Institutia face profit in fiecare an din descoperirile facute de specialistii adunati din toata lumea.

"Eu am ajuns in 99 aici, deci am fost printre primii, am plecat cu o echipa de 25, fondata de un profesor finlandez. De exemplu acum am cativa cercetatori din Brazilia care o sa vina pe perioada verii. Eu am 3 proiecte europene, un proiect de la Agentia Spatiala s-a incheiat, altul incepe, undeva bugetul grupului meu, care e cel mai mare din centru, este in jur de 2,7 - 3 milioane. Cam 2 milioane din acesti bani vin din afara", spune si Mircea Guina.

Ca sa aduca bani, centrul a beneficiat de multe investitii. A fost dotat nu cu unul, ci cu 5 reactoare moleculare, iar multe dintre rezultatele cercetarilor se concretizeaza in numeroase aplicatii pentru telecomunicatii,  medicina ori domeniul militar. In prezent Mircea lucreaza la un dispozitiv pe baza de lumina galbena, care sa inoveze domeniul medical.

 
"De ce este lumina galbena importanta pentru medicina? Pentru ca hemoglobina are un maxim de absorbtie in acest spectru de lumina. De exemplu poti sa realizezi tratamente sau interventii clinice unde ai un efect foarte localizat. Numai acolo unde trebuie, unde exista sange sa zicem. Una dintre aplicatii e pentru chirurgia pe ochi. Acum, sa il pui intr-un aparat care poate fi actionat printr-un buton e o chestie care ne solicita oarecum. Trebuie sa dezvltam toata partea de electronica, de control."

Se stie ca Finlanda are cel mai bun sistem educational, cu metode iesite din tiparele obisnuite, in scoli si gradinite. Nu are Universitati de prestigiu, dar aplica inca din anii 60 o strategie bazata pe atragerea de tineri destepti. Numai in facultatile tehnice sunt anual peste 20 de mii de stundeti si majoritatea sunt cooptati in cercetare. Iar Ministerul Educatiei finlandez are o agentie aparte, care administreaza fonduri din bugetul national, si unde au prioritate proiecte cu potential de export in lumea larga.

"Am dezvoltat un material si am realizat ca ar fi foarte bun si pentru celule solare. Am fos direct la Tekes, la agentia de finantare si am cerut finantare undeva la 800 de mii, 900 mii de euro. Fara nicio legatura cu industria, fara nicio legatura cu neaparat Finlanda, pentru ca te gandesti, celule solare in Finlanda? E, in schimb cand oamenii au inteles ca deja investisem 10 ani de cercetare in materialul respectiv, si sigur au inteles ca poate sa fie o alternativa in comparatie cu tehnologiile existente, mi-au aprobat grantul, fara industrie, a intrat la investitie strategica", mai spune Mircea Guina.

Statisticile autoritatilor finlandeze arata ca mai bine de jumatate din populatia cu varsta intre 25 si 64 de ani e prinsa intr-un program de scolarizare, in fiecare an.  Fie ca e vorba de pregatire la locul de munca, de reconversie profesionala, de sprijinul imigrantilor sau de studenti la distanta, statul incurajeaza studiul, pe parcursul intregii vieti, mult dupa intemeierea unei familii. Iar asta ii disciplineaza pe oameni si ii face eficienti.

Multi tineri romani care ajung in Finlanda vor sa devina profesori. Aceasta suceveanca face sociologie, si doreste sa lucreze cu copiii. Singurul deranj la Helsinki, il reprezinta noptile cu multa lumina, vara.

A invatat deja limba finlandeza, la fel cum a facut si prietena ei, Oana. Si ea poate ajunge dascal, intr-un sistem educational care este prioritar in Finlanda.  E si mama si studenta si sustine ca statul a stipulat prin lege, ca fiecare copil e un bun al societatii, si nu al familiei. Iar dascalii iau de cele mai multe ori aproape in totalitate rolul de parinte, in educatia celor mici.

"Ei investesc in fiecare an cel putin 8 mii de euro pe an. Ori ei considera fiecare copil o investitie, si pur si simplu un bun pe care statul il are", spune Oana Goudali.

Oana spune ca statul ii ajuta pe tineri, platind o parte din cheltuielile cu cazarea si studiile, dar le cere sa-si achite cu strictete toate darile, altfel risca enorm.

"Ti se da absolut orice, dar absolut orice! In momentul in care nu ti-ai platit o factura de 1 euro, intri in lista neagra si, timp de 5 ani, toata lumea iti intoarce spatele."

Anual in Finlanda sunt inregistrati 12 mii de studenti straini, si mai bine de jumatate raman ulterior sa profeseze in sistemul privat din tarile scandinave. Unde in ultimii ani au fost deschise multe filiale ale unor companii americane si japoneze. In nordul Suediei gasesti serverele de la Facebook, iar in Finlanda, companii care produc utilaje agricole si forestiere. Si unde e nevoie de tot atata inteligenta, cat si forta de munca bruta. Finlandezii au inteles ca un import masiv de materie cenusie le aduce faima si capital. Iar exponentii elitelor sunt trimisi pe bani frumosi, pe la conventii si conferinte din toata lumea, ca sa fie in pas cu tehnologiile viitorului.

"Ca sa ai succes trebuie sa muncesti mult. Eu colectionez legitimatiile de pe unde am fost la congrese. Este extrem de important, acolo afli ce fac ceilalti,  de acolo iti vin idei, de acolo vii oarecum mai pus pe treaba", mai spune Mircea Guina.

Sistemul educational finlandez incurajeaza copiii sa aiba de foarte mici, cat mai multe hobby-uri. Asta ar trebui sa combata in timp si eventuale depresii provocate de viata fara mult soare, si traiul izolat, in regiunile nordice. E un mod de viata preluat si de adulti, iar Mircea spune ca atunci cand paraseste laboratorul, se ocupa de propria gradina, aflata nu langa casa, si intr-o zona special amenajata in afara orasului.

"Stii cum e, este singurul hobby pe care mi-l pot permite, la programul meu, am incercat si la sala dar mi-am intrerupt abonamentul, aici vii cand poti, faci ce vrei, faci ce iti place, si te ajuta destul de mult sa te detasezi de restul. Uite aseara am venit dupa o saptamana in Germania si am lucrat de la 6 seara pana la 12 noaptea. Ma ajuta noaptea."

A adus in gradina finlandeza hrean si usturoi romanesc, din locurile natale, langa Turnu -Severin, in judetul Mehedinti. Acolo isi duce fata si baiatul in fiecare vara si ii plimba cu salupa pe Dunare, la Cazane. Roman cu radacini la tara, i-a educat  ca viata din Finlanda nu inseamna numai tehnologie si statul la calculator. In fiecare weekend le face program la gradina.

Au gasit o natiune activa, si un stat care investete in inteligenta lor. Anca si Mircea Guina s-au integrat intr-un sistem propice pentru familie si pentru o  cercetare despre care in Romania  se spune ca este pe cale de disparitie. Finlanda a pariat pe studiul si priceperea lor, si le ofera toate conditiile pentru pefromanta. E un parteneriat in care si omul, ca individ, si societatea au de castigat.