Ungurii ne-au luat fata. VEZI cand vom merge pe autostrada pana la Viena
Si la ei s-a amanat, insa din cauza inundatiilor nu pentru tot felul de pretexte de o natura sau alta. Este vorba despre cel mai nou tronson de autostrada de la unguri, dat in folosinta acum 2 luni.
Capital: Doua treimi din autostrada vestului de la noi, (Arad - Timisoara) au fost finalizate, iar autoritatile locale sustin ca acest lucru se datoreaza faptului ca se fac verificari periodice iar construcotul este tinut „din scurt”. Edilii spun ca daca ritmul de munca va continua la fel peste vara, autostrada, care face parte din coridorul IV pan european, va fi gata pana la finele anului. Din totalul de 32 km de autostrada, tronsonul timisean este de 17 km. Autostrada va lega Romania de Europa Occidentala, iar portiunea din vest a coridorului IV pan european va face legatura intre Sibiu - Lugoj - Timisoara - Arad - Nadlac, spre Ungaria. Banii sunt asigurati in cea mai mare parte de Banca Europeana de Investitii, cu o participare a Guvernului Romaniei in valoare de 70 de milioane de euro. Pe ei i-a costat sa faca cei 30 de km de autostrada dintre Szeged și Mako 200 de milioane de euro.
Gandul: Inelul median pe zona de nord taie Herastraul cu doua tunele ingropate la 25 de metri. Vezi cat costa proiectul Doua tunele de 2 kilometri ingropate la 25 de metri sub Parcul Herastrau, cu cate trei benzi de circulatie fiecare sens, aproximativ zece kilometri de sosea suspendata si pasaj suprateran pe doua niveluri peste calea ferata Bucuresti-Constanta - este cea mai spectaculoasa varianta pentru realizarea inelului median in zona de nord a Capitalei. Miercuri, arhitectii au lansat spre dezbatere publica cele trei variante ale inelului median pentru zona de nord a Capitalei. Acesta va asigura legatura intre Soseaua Colentina si strada Virtutii, va avea o lungime de aproximativ 16 kilometri si va avea ca scop fluidizarea circulatiei rutiere in zona de nord a Capitalei. "Pe calea principala de rulare se va circula, probabil, cu o viteza de 80 de kilometri, astfel incat fluenta traficului sa nu fie ingradita. Calea principala va prelua traficul de tranzit si se va putea astfel realiza interconectarea principalelor drumuri nationale, autostrazile A1 si A3, care vor intra in Bucuresti pe arcul nordic al Capitalei, in felul acesta evitandu-se, in buna masura, afectarea traficului pe arterele principale si strazile din zona centrala", a explicat seful Comisiei Tehnice de Urbanism, arhitectul Sorin Gabrea.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Adevarul: Ce-i lipseste Romaniei pentru a lua banii UE Romania are nevoie de o voce comuna in materie de proiecte europene pentru a putea creste gradul de absorbtie, considera specialistii din sectorul bancar. Altfel, in lipsa unei corelari intre institutiile implicate direct - banci, firme de consultanta, autoritati si mediul de afaceri - , tara noastra risca sa ramana codasa la acest capitol. „Nu putem spune ca exista o autoritate anume care poarta vina pentru rezultatele slabe inregistrate de Romania, dar e sigur ca toti ar trebui sa ne asezam la aceeasi masa. Este foarte important sa stii ce fel de proiect poate fi dezvoltat intr-o anumita zona, iar pentru aceasta iti trebuie o strategie. Or, noi nu am avut asa ceva", a declarat ieri Ramona Ivan, director executiv al Directiei Institutii Financiare din cadrul BCR. De altfel, se discuta deja la nivelul Guvernului infiintarea unui minister cu atributii in domeniul gestionarii fondurilor. Lipsa unei asemenea gandiri unitare este, de exemplu, unul dintre motivele pentru care o serie de firme din industria carnii s-au inghesuit sa ceara finantare pentru extinderea unor abatoare sau a unor fabrici de mezeluri. In aceste conditii, profitabilitatea unui proiect apararent viabil este discutabila si este putin probabil ca o banca sa mai acorde cofinantare, adauga ea.
