Terenurile din centrul istoric al Capitalei valoreaza peste un miliard de euro
Terenurile cu o suprafata de 57 de hectare situate sub cladirile din centrul vechi al Capitalei, intre Universitate si Piata Unirii, pot fi evaluate la circa un miliard de euro, tinand cont de un pret mediu de 1.500- 2.000 de euro/metrul patrat.
Ziarul Financiar: Consultantii imobiliari vorbesc de proprietati in zona care pot ajunge la preturi de 4.000 de euro/metrul patrat, situate in zona Lipscani - bulevardul Bratianu, in timp ce terenurile din partea estica, in care Primaria nu a inceput refacerea infrastructurii, se pot tranzactiona acum la preturi chiar si sub 1.000 de euro/ metrul patrat, spun reprezentantii firmei Colliers International. O parte dintre aceste terenuri sunt ocupate de cladiri care probabil nu vor fi vandute vreodata, cum este cazul Muzeului National de Istorie, sediul Bancii Nationale, biserica Sfantul Gheorghe sau Spitalul Coltea, dar numeroase alte proprietati sunt ocupate de cladiri care stau sa cada si pe care actualii proprietari nu-si permit sa le renoveze, astfel ca ar putea fi vandute.
Adevarul: Coruptie de miliarde de euro la nivelul UE Comisarul pentru Afaceri interne, suedeza Cecilia Malmström, a anuntat ieri lansarea Raportului anticoruptie al UE, dupa ce estimarile au aratat ca prejudiciile cauzate de coruptie economiei europene reprezinta 1% din PIB-ul UE. "Raportul anticoruptie poate impulsiona vointa politica de a actiona, prin faptul ca ofera o imagine clara asupra eforturilor si realizarilor in materie de anticoruptie si, de asemenea, prin faptul ca pune in evidenta nereusitele si punctele vulnerabile in cele 27 de state membre", a declarat Malmstrom. Raportul va fi prezentat bianual, incepand din 2013. Comisia a anuntat ca pregateste norme privind confiscarea activelor provenite din savarsirea de infractiuni, un plan privind o mai buna colectare a datelor statistice din domeniul criminalitatii si o strategie pentru investigatii in domeniul infractionalitatii financiare in statele membre. Intrebata de soarta tarilor europene unde nivelul coruptiei este mare, precum Romania si Bulgaria, comisarul Malmstrom a precizat ca Raportul UE nu face niciun clasament.
Gandul: Moscova si-a temperat pozitia fata de apararea antiracheta: Situatia s-a schimbat mult: daca inainte noi aveam obiceiul sa spunem «nu, nu si nu» acum spunem «da, dar cu anumite conditii» Rusia si-a temperat pozitia fata de proiectele de aparare antiracheta ale occidentalilor in Europa de Est, dar cere unele garantii in scris, a afirmat viceministrul rus al Apararii Anatoli Antonov, intr-un interviu publicat luni, relateaza AFP. "Situatia s-a schimbat mult: daca inainte noi aveam obiceiul sa spunem «nu, nu si nu» in ceea ce priveste apararea antiracheta, acum spunem «da, dar cu anumite conditii»", a declarat Antonov pentru cotidianul Kommersant. "Garantiile juridice care sa asigure ca apararea antiracheta nu este indreptata impotriva Rusiei reprezinta una dintre conditiile de cooperare propuse de Moscova", a adaugat el. Rusia doreste sa fie mentionate intr-un tratat modalitati precum numarul maxim si tipul de interceptoare de rachete, viteza si pozitionarea lor, potrivit Kommersant. Ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, va participa la o reuniune a Consiliului Rusia-NATO miercuri, la Bruxelles, unde va incerca sa isi convinga colegii occidentali sa semneze un tratat in acest sens. La summitul de la Lisabona din noiembrie, Rusia si NATO au decis sa aprofundeze cooperarea privind apararea antiracheta.
Romania Libera: Dupa „castravetii spanioli”, nici mugurii de soia din Saxonia Inferioara nu sunt gasiti vinovati. Misterul eruptiei de E.coli se adanceste 21 de morti, 627 de pacienti diagnosticati cu periculosul sindrom hemolitic-uremic HUS, 1526 de persoane infectate cu bacteria EHEC, un tip virulent al bacteriei E.coli: acesta este bilantul facut public de Institutul Robert Koch, centrul federal pentru prevenirea si controlul bolilor. O pista „fierbinte" a sursei infectiei s-a dovedit falsa. Saptamana trecuta, autoritatile germane anuntasera ca bacteria EHEC s-ar fi raspandit prin intermediul unor castraveti importati din Spania, si care ar fi fost contaminati la o ferma din provincia Almeria. Anuntul a fost facut inainte ca probele de sol si apa luate la ferma spaniola sa fi fost analizate - iar rezultatul a fost, spre mirarea autoritatilor sanitare, negativ: castravetii spanioli nu erau sursa infectiilor. Retractarea nu numai ca a infuriat guvernul si agricultorii spanioli, care pretind ca sufera pierderi de 200 de milioane de euro pe saptamana, cauzate de scaderea catre zero a vanzarilor - pierderi pentru care spaniolii ii invinovatesc pe germani, amenintand chiar cu actionarea in judecata pentru raspandirea unui zvon nejustificat - dar a obligat autoritatile din Germania sa isi reia ancheta de la inceput, sub presiunea crescanda a presei de a face cat mai curand publice rezultatele.
