Cine a fost cazacul Ivan Mazepa, erou național al Ucrainei, înmormântat în România. Un cartier din Galați îi poartă numele
Fundația Paleologu propune, în parteneriat cu UNICEF, o serie de clipuri video despre istoria și cultura Ucrainei dedicate românilor și, în oglindă, alte zece clipuri video despre istoria și cultura României.
Fiecare temă este prezentată de profesorul și diplomatul Theodor Paleologu, președintele Fundației Paleologu. Clipurile sunt dedicate celor peste 85.000 de refugiați ucraineni rămași în România.
Povestea cazacilor este cel mai fascinant fenomen din istoria Ucrainei, iar de-a lungul vremii, aceștia au avut numeroase legături cu românii, explică Theodor Paleologu. Unele dintre cele mai faimoase căpetenii ale lor și-au găsit odihna veșnică în țara noastră, iar în Galați există chiar și un cartier care poartă numele uneia dintre ele.
Theodor Paleologu: Cel mai fascinant fenomen al istoriei Ucrainei îl reprezintă cazacii. Termenul “cazac” e un termen turcesc, care desemnează "om liber, fără stăpân”, disident - am putea spune-, desemnează un stil de viață - libertate, democratism, un spirit foarte chefliu. Da, sunt faimoase bețiile cazacilor, descrise de pildă și de Sadoveanu, în "Nicoară Potcoavă".
Sigur, mulți în țărani liberi, însă au și o elită aristocratică în fruntea lor. Există mai multe categorii de cazaci. Unii sunt cazacii înregistrați în serviciul Regatului Lituaniano-Polonez, alții sunt însă cazacii independenți, așa-numiții cazaci zaporogi. Despre cazacii zaporogi în mod special vreau să vorbesc, pentru că ei sunt o comunitate care e caracterizată de un anumit democratism. Ei își aleg hatmanii, iar hatmanii n-au niciodată o putere absolută. Și ei se află între imperii, între Imperiul Otoman - reprezentat de Hoarda de Aur - în sudul Ucrainei actuale, Regatul Polono-Lituanian la Vest și, evident, Moscovia la Est.
Cazacii erau mari specialiști în luptele împotriva tătarilor, dar și mari apărători ai Ortodoxiei
Iar Regatul Polono-Lituanian avea nevoie de cazacii zaporogi pentru a combate Hoarda de Aur. Cazacii erau marii specialiști în luptele împotriva tătarilor. De altminteri, în mitologia căzăcească ei se vedeau ca descendenți ai sciților din antichitate.
Cazacii sunt, de asemenea, mari apărători ai Ortodoxiei. Au refuzat catolicismul impus de autoritățile poloneze. De altminteri, o mare schimbare se produce în anul 1569, când este renegociată uniunea dintre Lituania și Polonia. Până atunci, teritoriile ucrainene depindeau de Lituania.
După 1569 au depins de Regatul Polonez, care a avut o politică mult mai agresivă de catolicizare, care va duce în 1596 la Unirea de la Brest. Este începutul Uniatismului, fenomen pe care îl avem, de asemenea, și în Transilvania sub dominație austriacă.
Iar cazacii s-au luptat, cum spuneam, pentru Ortodoxie.
În 1648 are loc marea revoltă a cazacilor, condusă de Bogdan Hmelnițchi, una dintre cele mai mari figuri ale istoriei ucrainene. Însă în mod interesant, el era cuscru cu unul dintre cei mai mari domnitori ai Moldovei, și anume Vasile Lupu. Mai exact, Bogdan Hmelnițchi l-a amenințat cu războiul pe Vasile Lupu, pentru a obține mâna fetei sale, pentru fiul său.
De altminteri, putem spune că secolele XVI-XVII sunt epoca de aur a relațiilor dintre România actuală și Ucraina actuală. Evident, relații foarte strânse între Moldova, în special (voievodatul Moldovei) și actuala Ucraina. De pildă, prințul Dimitri Vâșnevețski a încercat să devină domn al Moldovei. N-a reușit. A fost prins de turci, torturat, executat. Apoi, mai târziu, domnitorul George Duca a reușit să controleze o mare parte din teritoriile ucrainene, să fie chiar hatman al ucrainenilor.
Cine a fost Ivan Mazepa, cazacul care dă numele unui cartier din Galați
Apoi, evident, Ivan Mazepa - la începutul secolului XVIII -, trebuie amintit pentru că este îngropat la Galați. El a murit la Tighina, s-a revoltat împotriva țarului Petru cel Mare, a trecut de partea regelui Suediei, în războiul dintre Suedia și Rusia, și a murit - cum spuneam, la Tighina, a fost înmormântat la Galați, - iar un întreg cartier din Galați îi poartă numele. De asemenea, succesorul lui, Filip Orlic, părintele primei constituții a cazacilor, a murit și el în Moldova, mai exact la Iași. Deci avem două mari figuri ale cazacilor, care sunt înmormântați, cum spuneam, în România.
Pe de altă parte, cazacii au fascinat și au generat o literatură extraordinară. De pildă, Byron a scris un poem extraordinar despre Mazepa. La noi, Mihail Sadoveanu a scris “Nicoară Potcoavă”, pe care l-am menționat mai devreme, un roman absolut superb, în care un domn al Moldovei ajunge hatman al cazacilor zaporogi. Sigur că e și imaginația lui Sadoveanu, dar se bazează pe fapte reale din secolul XVII.
Și, în sfârșit, cum să nu-l menționăm pe Gogol, care a scris o lungă nuvelă intitulată "Taras Bulba", o nuvelă absolut bulversantă, despre lupta cazacilor pentru libertate, despre lupta lor împotriva polonezilor, despre un tată care își pierde unul dintre fii, care este condamnat la moarte și îl execută pe celălalt, pentru că a trădat. La fel cum a făcut, de pildă, Brutus cel Bătrân în antichitate, atunci când și-a condamnat propriii fii la moarte, pentru trădare.
Iată câteva exemple literare - Byron, Sadoveanu, Gogol, - pentru a vă spune că epopeea cazacilor este una dintre fascinantele epopei ale Europei.
