Declarația îi aparține președintelui Ordinului Arhitecților din Capitală, Emil Ivănescu, invitat la ProVerde, emisiune moderată de Ramona Țintea.
„Foarte multe spații publice în România se fac pe prețul cel mai mic. România e practic făcută pe prețul cel mai mic. Licitații «design and build», făcute pe niște prețuri de nimic”, spune el, explicând astfel de ce calitatea multor spații publice din țară lasă de dorit.
Ivănescu spune că proiectarea ajunge la doar 0,7% din toată investiția, iar “la final vezi rezultatul arhitecturii - estetica acestui 0,7% din investiții.”
Bulevardul Magheru va fi reabilitat. Nu va mai conta „prețul cel mai mic”
Primăria Capitalei pregătește acum reabilitarea Bd. Magheru, arteră centrală emblematică pentru București, dar și unul dintre cele mai poluate și zgomotoase bulevarde din România.
Zona, afectată acum de trafic intens, poluare și clădiri istorice degradate, urmează să fie reabilitată printr-un concurs internațional de soluții, și nu prin “prețul cel mai mic” la licitații, o premieră pentru Capitală.
Primarul General Ciprian Ciucu a anunțat recent că a semnat un contract în acest sens cu Ordinul Arhitecților, filiala București, condusă de Emil Ivănescu.
„În alte părți, toate investițiile publice cu impact major asupra cetățeanului se fac prin concurs de soluții. Există un juriu de specialiști, există o selecție de proiecte și în baza acestei selecții se alege cel mai bun proiect cu cea mai bună soluție”, spune Ivănescu.
Acest model ar urma să fie aplicat și pentru reabilitarea Bd. Magheru.
„Primăria Capitalei a hotărât, dată fiind complexitatea și faptul că este o zonă de patrimoniu acolo, o achiziție publică prin concurs de soluții pentru proiectul care va reabilita spațiul public al Bd. Magheru”, a spus Ivănescu.
Arhitectul amintește faptul că Bd. Magheru are mai multe probleme, pe lângă degradarea clădirilor: nivelul ridicat de zgomot, traficul intens și lipsa spațiilor verzi, care afectează direct calitatea vieții.
Emil Ivănescu: „Numărul de decibeli e mult mai mare decât media. Media e pe la 40 de decibeli, acolo ajunge și la 60.”
De ce clădirile istorice din Oradea sunt renovate, iar în București stau să cadă
Ivănescu a fost întrebat și de ce orașe ca Oradea sau Cluj Napoca au reușit să renoveze majoritatea clădirilor istorice, în timp ce în București, numeroase imobile de patrimoniu stau în continuare să se prăbușească.
Emil Ivănescu: “Sunt mai multe paliere. O dată, e palierul guvernanță. Trebuie niște regulamente mai stricte, mai dure. Pe de altă parte, multe probleme vin din dreptul de proprietate.
Se cunosc la tribunale certuri întregi, familii care se ceartă pe o căsuță care este în buricul târgului, și atunci e lăsată abandonată. (…) Sunt clădiri de patrimoniu care de multe ori sunt abandonate voit, sunt lăsate să se prăbușească. Deși sunt amenzi (...) În alte orașe au existat niște politici mai dure, aș putea zice, vizavi de cei care nu îngrijesc aceste imobile.”
În plus, în Capitală situația este complicată și de fragmentarea administrativă: „Problema la București este că e o sumă de șase orașe. Plus Primăria Capitalei”, spune Ivănescu.
Care e cea mai mare problemă a Capitalei
Ivănescu afirmă că lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat afectează dezvoltarea coerentă a orașului de mai bine de 15 ani.
Emil Ivănescu: “Principala problemă e PUG-ul Bucureștiului. PUG-ul este documentul strategic de dezvoltare a oricărui oraș din România, conform legii 350. Dacă nu ai un PUG, nu ai o dezvoltare coerentă a orașului. Și atunci, de cel puțin 15 ani, PUG-ul Bucureștiului trebuia rezolvat. E bine că acum câțiva ani a fost semnată continuarea lui. Jumătate din el, dacă nu greșesc, este realizat. Acum se lucrează la zona de reglementări. (…)
Până atunci, va fi această gospodărie în care suntem învățați de ani de zile. Unul e mai harnic, unul mai puțin harnic. Unul mai face o autostradă sau o șosea, altul mai face o școală sau în parc, așa cum se făceau acum 30 de ani. Nu este în regulă. Trebuie să existe o coerență.. Suntem printre cele mai mari capitale europene din zona Europei Centrale și ne trebuie coerență în dezvoltarea orașului.”
