Materialul care ar putea salva planeta. Oamenii de ştiinţă au descoperit cum pot fi stocate gazele cu efect de seră

62340580
Profimedia

Oamenii de ştiinţă au salutat descoperirea a unui tip de material poros care poate stoca dioxidul de carbon.  

În cadrul noului studiu, publicat în revista Nature Synthesis, o echipă condusă de cercetători de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh a creat molecule goale, asemănătoare unor cuşti, ce prezintă capacităţi ridicate de stocare a gazelor cu efect de seră, precum dioxidul de carbon şi hexafluorura de sulf.

Hexafluorura de sulf este un gaz cu efect de seră mai puternic decât cel cauzat de dioxidul de carbon şi poate rezista mii de ani în atmosferă.

„Aceasta este o descoperire interesantă, deoarece avem nevoie de noi materiale poroase pentru a ajuta la rezolvarea celor mai mari provocări ale societăţii. De exemplu, captarea directă din aer a dioxidului de carbon este din ce în ce mai importantă, deoarece chiar şi atunci când vom înceta să mai emitem dioxid de carbon, va exista în continuare o nevoie uriaşă de captare a emisiilor anterioare, care se află deja în mediul înconjurător", a spus Marc Little, unul dintre coordonatorii studiului, a declarat.

„Plantarea de copaci este o modalitate foarte eficientă de a absorbi carbonul, dar este foarte lentă. Aşadar, avem nevoie de o intervenţie umană - cum ar fi moleculele create de om - pentru a capta mai rapid şi eficient gazele cu efect de seră din mediul înconjurător", a adăugat el.

Cercetătorii au folosit simulări pe calculator pentru a prezice cu exactitate modul în care moleculele se vor asambla în noul material poros, o metodă care, potrivit lui Marc Little, ar putea fi îmbunătăţită în viitor prin utilizarea inteligenţei artificiale (AI).

„Combinarea studiilor computaţionale precum al nostru cu noile tehnologii de inteligenţă artificială ar putea crea o ofertă fără precedent de noi materiale pentru a rezolva cele mai presante provocări societale, iar acest studiu reprezintă un pas important în această direcţie. Dacă reuşim să folosim instrumente de inteligenţă artificială pentru a le prezice mai repede şi cu mai multă acurateţe, atunci putem accelera cu adevărat ritmul în care putem descoperi aceste noi tipuri de materiale poroase, fără a mai fi nevoie să le fabricăm în prealabil în laborator", a declarat el.

Marc Little a descris studiul ca fiind un pas important pentru dezvoltarea altor materiale şi a adăugat că moleculele cu structuri complexe ar putea fi folosite, de asemenea, pentru a elimina din aer compuşii toxici cunoscuţi sub numele de compuşi organici volatili şi ar putea juca un rol important în ştiinţa medicală.

Pe lângă oamenii de ştiinţă de la Universitatea Heriot-Watt, la realizarea acestui studiu au participat cercetători de la Universitatea din Liverpool, Imperial College London, Universitatea din Southampton şi Universitatea de Ştiinţă Şi Tehnologie din China de Est.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Funded by the European Union
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt ale autorilor și nu reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
Citește și...
Recordurile absolute de temperatură din ultimele luni îi pun pe gânduri pe climatologi. Cum va fi clima în România, în 2030

Temperatura medie lunară din România a ajuns la o anomalie de șapte grade Celsius, “ceea ce este enorm”, după standardele climatologilor, a declarat, la PRO Verde, climatologul ANM Roxana Bojariu.

Românii au început să recicleze serios prin RetuRO, în ciuda piedicilor pe care le primesc. Unii au găsit metode de fraudă

Românii au început să recicleze serios, dovadă că într-o singură zi duc către centrele de colectare aproape 6 milioane de sticle, PET-uri și doze de aluminiu.  

Suntem în mijlocul unei crize climatice. Europa e continentul care se încălzește cel mai rapid

De Ziua Pământului aflăm că suntem în mijlocul unei crize climatice, dar și că Europa este continentul care se încălzește cel mai rapid.

Recomandări
Explicația „contabilă” care a dus la scăderea statistică a inflației. Ce este efectul de bază

Inflația anuală din România a coborât la 6,2% în luna august 2026, de la 8,2% înregistrat în luna iulie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Au trecut 25 de ani de la cel mai mare atac terorist din istorie. Cum a ajutat România SUA după 11 septembrie

Se împlinește un sfert de secol de la cel mai mare atac terorist din istorie. Pe 11 septembrie 2001, două avioane de pasageri au lovit turnurile gemene din New York, care s-au făcut una cu pământul.

Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.