Un lider PNL propune organizarea, în premieră în România, la fel ca în SUA, a unor alegeri primare pentru Primăria Capitalei

62162529
Agerpres

Preşedintele PNL Bucureşti, Sebastian Burduja, propune organizarea - în premieră în România - a unor ”alegeri primare”, la fel ca în SUA, pentru identificarea corectă a unui candidat comun al partidelor proeuropene pentru Primăria Capitalei. 

Burduja susține că, în absenţa unei candidaturi comune a partidelor proeuropene la Primăria Bucureşti, ”blocul izolaţionist pleacă cu prima şansă.”

Astfel, mai spune liderul PNL, pentru că sondajele de opinie nu prea mai sunt credibile, el propune organizarea unor ”alegeri primare deschise” cu 45 de zile înainte de alegerile locale.

Burduja dă de înțeles că el nu vrea să candideze la Primăria Capitalei, deoarece ”sunt destui - și deja prea mulți - pretendenți pentru fotoliul de Primar General”. 

La alegerile locale din 2024, Sebastian Burduja a ieșit pe locul 4, după ce a obținut 57.334 de voturi, adică 7,85 % din voturile valabil exprimate.

Mesajul complet al președintelui PNL, Sebastian Burduja:

”ALEGERI PRIMARE PENTRU BUCUREȘTI

Am lansat zilele trecute un apel la unitate între toate partidele proeuropene din București. Este evident că, în absența unei candidaturi comune, cu o bază politică de susținere de 25-35%, blocul izolaționist pleacă cu prima șansă. Din păcate, aproape în fiecare zi se mai anunță un nou pretendent la Primăria Generală. Din păcate, fragmentarea masivă apare pe zona proeuropeană.

Putem fi cu toții de acord că cel mai bun scenariu este selectarea unui candidat unic din partea coaliției de guvernare. Este varianta responsabilă și corectă pentru alegeri într-un singur tur (legislația nu se mai poate schimba acum). Este varianta așteptată de bucureștenii care își doresc o Capitală occidentală, într-o Românie democratică, dezvoltată și demnă.
O variantă este derularea unor sondaje de opinie clare. Totuși, puține mai au credibilitate. Dar un instrument care funcționează în democrațiile avansate, mai ales în SUA, sunt alegerile primare. Ele permit selectarea celui mai bun candidat al unui partid sau al unei alianțe, prin votul cetățenilor, înainte de alegerile propriu-zise.

Supun dezbaterii propunerea de a organiza alegeri primare deschise pentru Primăria Generală. Bucureștiul ar deveni primul oraș din România, din câte cunosc, care utilizează acest instrument. Candidați din toate partidele proeuropene se înscriu în competiție și încep dezbateri, discuții cu cetățenii, prezentări, interviuri — campania pentru alegerile primare. Totul bazat pe un calendar și un regulament clare.

Alegerile primare deschise ar avea loc cu 45 de zile înainte de alegerile locale. Alegătorii care participă la alegerile primare se înregistrează online sau la puncte fixe înainte, pentru a preveni votul multiplu. Se poate vota fizic sau, ideal și tot în premieră, online, printr-un sistem securizat agreat de toate partidele, cu observatori și tot tacâmul. Transparență totală, legitimitate deplină și încrederea cetățenilor recâștigată.

Avantajele alegerilor primare pentru București sunt de bun-simț:
1. Unifică votul alianței civico-politice proeuropene.
2. Crește implicarea cetățenilor în procesul democratic.
3. Obligă candidații să concureze pe idei și programe, nu doar pe notorietate.

Nu fac această propunere pentru mine. Sunt destui — și deja prea mulți — pretendenți pentru fotoliul de Primar General. Fac această propunere pentru binele orașului nostru și pentru democrația noastră.

Aștept păreri constructive din partea bucureștenilor (și nu numai), iar din partea forțelor politice proeuropene din București îmi doresc responsabilitate și unitate. Sunt lucrurile de bază pe care ni le cer românii. Nu e loc și nici timp de orgolii inutile”.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
Fostul ministru PSD Marius Budăi cere din nou Guvernului să îi impoziteze mai drastic pe cei productivi și bun-platnici

Fostul ministru al Muncii de la PSD, Marius Budăi, susține din nou că România ar trebui să introducă impozitarea progresivă și că această măsură ar asigura venituri în plus la buget mai mari decât pachetele 1 și 2 de măsuri ale Guvernului Bolojan.

Cseke Attila: Dronele vor măsura imobilele nedeclarate la Fisc și construite fără autorizație

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, referindu-se la posibilitatea ca unele proprietăţi să fie identificate cu ajutorul dronelor, că acest lucru se va face în cazul imobilelor ridicate fără autorizaţie de construire. 

MAE: susținem o pace ce respectă suveranitatea Ucrainei, cu implicarea sa deplină – nimic despre Ucraina fără Ucraina

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a subliniat, la videoconferinţa informală a miniştrilor Afacerilor Externe, că România susţine o soluţie bazată pe ”respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Recomandări
Măsuri anunțate de ministrul Educației, după dezastrul PISA. Elevii cu medii sub 7, pregătiri la Română și Matematică

Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Schimbare radicală în activitatea instanțelor din România. Cum se vor judeca de acum dosarele

Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe.