Trei saptamani de lupte politice pentru raspunsul la intrebarea: Cine ramane la Cotroceni?

De la momentul votului in ziua referendumului, intreaga scena politica a perpetuat climatul din campania electorala pentru a-si impune punctul de vedere, fie pentru a confirma demiterea lui Traian Basescu, fie pentru a-l mentine in fruntea statului.

Si intr-un caz si in celalalt decizia poate fi luata doar la nivelul Curtii Constitutionale, unde judecatorii stabilesc validarea sau invalidarea referendumului, respetiv daca cei care s-au prezentat la urne reprezinta o majoritate relevanta pentru a duce la prima inlaturare din functie a unui sef al statului, dupa 1989.

O cronologie Mediafax - Gandul a principalelor evenimente politice care au urmat referendumului

Duminica 29 iulie: Are loc referendumul pentru demiterea lui Traian Basescu. Prezenta la vot e de 46,24%. Pentru validarea referendumului, participarea trebuie sa fie de minimum 50% plus unu din totalul alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente.

Citește și

De la 12 septembrie la 31 august. Curtea Constitutionala schimba termenul pentru analiza listelor

Tot pe 29 iulie seara, liderii PSD Dan Sova si Liviu Dragnea anunta ca au depasit pragul de 50% necesar validarii. La miezul noptii, Biroul Electoral Central anunta ca prezenta la vot nu depaseste 46%.

Chiar si dupa rezultatele BEC care aratau o invalidare clara a referendumului, senatorul PSD Dan Sova continua in noaptea de 29 spre 30 iulie sa anunte ca, de fapt, cvorumul a fost intrunit. "Din estimarea pe care o avem, rezultatul final va fi intre 51-52, mai precis spre 52%", anunta Sova dupa ora 1:00 noapte. Urmatoarea zi a constatat ca a pierdut un milion de voturi pe drum. In noaptea referendumului, Traian Basescu si PDL anunta ca referendumul este invalidat. Traian Basescu declara ca este mai puternic ca niciodata.

Luni 30 iulie: La ora 14:00, BEC anunta rezultatele oficiale care spun ca pragul de 50% din cei peste 18,2 milioane de alegatori nu a fost atins. Datele oficiale arata insa prezente demne de cartea recordurilor in comunele din judetele Olt, Teleorman, Mehedinti si Vrancea, aceste judete fiind fiefuri ale PSD.

Tot pe 30 iulie, la ora 14:20, Ion Iliescu declara pentru gandul ca referendumul trebuie validat deoarece cvorumul a fost atins. Justificarea: in Romania nu sunt de fapt 18,2 milioane de cetateni cu drept de vot, ci doar vreo 14-15 milioane.

Iliescu anunta ca a trimis o scrisoare si Curtii Constitutionale in care explica de ce referendumul trebuie validat pentru ca in realitate nu sunt 18 milioane de votanti.

Premierul Victor Ponta anunta ca nu se va mai organiza un nou referendum, strategia USL fiind ca referendumul din 29 iulie sa fie validat de Curtea Constitutionala. In sedinta USL se fac primele analize privind posibilitatea scoaterii de pe listele electorale permanente a celor care au domiciliul sau resedinta in strainatate.

USL pregateste un document pe care urmeaza sa-l trimita Curtii Constitutionale pentru validarea referendumului. Printre motivele invocate se numara faptul ca la declansarea procedurii de demitere a presedintelui Basescu in vigoare se afla OUG 41/2012, care nu prevede conditia de prezenta pentru validarea referendumului.

De asemenea, cei din USL invoca boicotul PDL, care a afectat participarea cetatenilor la urne. Cei din USL transmit Curtii mai multe informatii privind cvorumul care trebuie luat in considerare pentru validarea referendumului.

"In realitate, cei 9 milioane de votanti la referendum - nu reprezinta 50%, ci circa 60% din cetatenii cu drept de vot", spun liderii USL. Pe 30 iulie seara, teoria validarii referendumului pe considerentul ca, in realitate, nu sunt 18,2 milioane de romani cu drept de vot este detaliata de acelasi senator Dan Sova la posturile TV. Traian Basescu puncteaza si el ca, in realitate, majoritatea de 10,5 milioane de romani cu drept de vot a spus nu referendumului prin neprezentare la vot. Basescu a mai adaugat ca cei au organizat lovitura de stat, esuata la referendum, trebuie sa raspunda in fata institutiilor statului. Pe 30 iulie seara, Ion Iliescu revine cu o postare pe blogul sau in care accentueaza idea ca referndumul trebuie validat.

"In realitate, cei 9 milioane de votanti la referendum - nu reprezinta 50%, ci circa 60% din cetatenii cu drept de vot", scrie Ion Iliescu pe blog.

Marti 31 iulie, referendumul este contestat de USL si de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului. USL cere validarea referendumului pe motiv ca, in realitate, listele electorale sunt "umflate" si ca de fapt nu ar fi existat 18,2 milioane romani cu drept de vot, ci mult mai putini, iar cei peste 8 milioane care au participat la referendum ar asigura cvorumul de 50% plus unu.

Senatorul PNL Varujan Vosganian spune ca USL a cerut CCR sa verifice cvorumul de prezenta in baza datelor INS. Incep discutiile despre "Romania reala" si "Romania statistica". In PNL primele semne de tensiune incep sa razbata public. Acuzati de presedintele Crin Antonescu ca nu si-au facut treaba la referendum, sefii de filiale transmit la centru ca nu sunt singurii vinovati. Cristian Adomnitei isi da demisia din functia de vicepresedinte al PNL si ii aminteste lui Crin Antonescu ca si el a promis ca va face acelasi lucru daca presedintele suspendat se intoarce la Palatul Cotroceni.

Coordonatorul campaniei liberalilor la referendum, Relu Fenechiu anunta si el ca este dispus sa-si dea demisia. Surse politice relatau ca, in partid, se fac presiuni asupra ministrului Victor Paul Dobre pentru ca listele electorale permanente sa fie "periate".

Presedintele interimar, Crin Antonescu, iese intr-o conferinta la Palatul Cotroceni si le cere judecatorilor Curtii sa tina cont de "cifrele reale" privind cvorumul de prezenta si nu de "cifra birocratica", care nu a fost actualizata din vina autoritatilor.

Traian Basescu declara ca singura institutie care este abilitata sa spuna cati romani cu drept de vot sunt, numar pe baza caruia se stabileste cvorumul, este Ministerul Administratiei si Internelor condus la acel moment de Ioan Rus (PSD) si al carui ministru delegat era Victor Paul Dobre (PNL). Victor Ponta face urmatoarea declaratie: "Il somez pe Basescu sa inceteze imediat amenintarile fata de romanii care au votat. Sa inteleaga ca este un presedinte ilegitim pentru Romania." Traian Basescu declara ca PSD si PNL au obligatia sa depuna armele si sa asigure stabilitatea tarii.

Miercuri 1 august: Curtea Constitutionala se reuneste in prima sedinta pentru a discuta contestatiile USL, dar si pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amana pentru 2 august. Presedintele CCR, Augustin Zegrean, declara ca au fost cerute informatii de la MAI si INS si ca, inainte de a se pronunta cu privire la rezultatul referendumului, judecatorii CC trebuie sa aiba documente oficiale, trimise catre ei de institutii.

Cel mai controversat episod care s-a derulat pe 1 august este cel al adreselor CCR catre MAI si retur. In primul rand, presa a relatat ca CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor elctorale. In presa este publicata si o adresa cu acest continut.

Ulterior, pe 6 august, CCR revine si clarifica situatia mentionand ca a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzand astfel actualizarea listelor electorale.

De altfel, in documentarea realizata de procurorii Parchetului General in dosarul "Referendumul", se arata ca CCR a cerut doar listele electorale actualizate.

Pe 1 august, MAI transmite prima adresa catre CCR in care spune ca pe listele electorale sunt inscrise18.292.514 de persoane. "In copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul national pentru demiterea presedintelui Romaniei din 29.07.2012, intocmite potrivit dispozitiilor legale in vigoare in domeniul electoral, au fost inscrise un numar de 18.292.514 persoane".

Adresa este semnata de ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre si, pentru ministrul Administratiei si Internelor Ioan Rus, de chestorul principal de politiei Cabulea Ioan-Nicolae, secretar de stat, sef al Departamentului ordine si siguranta publica din cadrul Ministerul Administratiei si Internelor.

Tot pe 1 august, dupa ce este trimisa prima adresa, dupa orele 22:00, la sediul Ministerului Administratiei si Internelor are loc o intalnire la care participa ministrul delegat pentru Administratie - Victor Paul Dobre, chestorul principal de politie Cabulea Ioan-Nicolae si chestorul de politie Manoloiu Constantin. La aceasta intalnire, ministrul delegat pentru Administratie,Victor-Paul Dobre, ii solicita chestorului de politie Manoloiu Constantin sa intocmeasca o completare la solicitarea deja transmisa Curtii Constitutionale pentru o interpretare "corecta" a adresei initiale, in cursul noptii lucrandu-se la proiectul acestui document, ce a fost asumat prin semnatura de catre chestorul de politie Manoloiu Constantin. Completarea solicitata de Dobre spune textual ca MAI nu isi asuma numarul de 18,2 milioane de alegatori de pe listele electorale.

Citeste mai multe despre acest subiect pe www.mediafax.ro.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă