Tăriceanu: Asistăm în Parlament la un comportament al celor de la USR care denotă o doză de exhibiţionism

Mihai Gotiu, Calin Popescu Tariceanu
Pro TV

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut, joi, că parlamentarii USR au un comportament care denotă o doză de exhibiţionism, că nu au nişte repere suficient consolidate în ceea ce priveşte comportamentul în Parlament.

Întrebat dacă senatorul PSD Liviu Brăiloiu va fi sancţionat, preşedintele Senatului a replicat: ”Nu ştiu, n-am asistat la acest episod. În Senat şi în Parlament asistăm de ceva vreme la un comportament cum eu n-am mai văzut şi sunt în Parlament de destul de multă vreme, un comportament al celor din partea USR care denotă o doză de exhibiţionism şi intenţia de a se transforma tot felul de neica nimeni în vedete. Cum? Prin atitudini de genul celor pe care le-am văzut. În ceea ce priveşte jignirile, unul din colegii de la USR mi-a atras atenţia că o colegă de-a lui a fost jignită pentru că cineva (...) i-a spus cameristă. Când lui Şerban Nicolae i se spune avocatul penalilor de către un membru al USR şi nu e jignire, dar i se spune unei domnişoare de la USR cameristă şi e jignire, am nişte dubii. E clar că cei de la USR nu au nişte repere suficient consolidate în ceea ce priveşte comportamentul în Parlament şi nici nu judecă cu aceeaşi unitate de măsură. Dacă va fi o sesizare, putem să tratăm toate lucrurile astea, dar în primul rând trebuie să tratăm problema esenţială, şi anume a comportamentului complet deplasat pe care nu l-am văzut în niciun comportament democratic al celor de la USR”.

Tăriceanu a mai declarat că ”trebuie reprimată orice derapaje de conduită din partea tuturor în Parlament”.

Senatorul Liviu Brăiloiu ar fi avut un limbaj suburban la adresa unei senatoare USR.

Tăriceanu spune că nu trebuie convocată sesiune extraordinară pentru codurile penale

Citește și
Legile justitiei
PSD și ALDE, tot mai grăbite să schimbe legile Justiției. Scandal între Tăriceanu și Goțiu
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că nu este necesară convocarea unei sesiuni extraordinare pentru modificarea Codurilor penale, deoarece transpunerea Directivei europene trebuie făcută până în aprilie.

”Nu văd sensul convocării unei sesiuni extraordinare. Proiectele pe care le avem în vedere, şi Directiva Europeană are un termen - aprilie 2018 - şi cred că în timpul sesiunii normale putem ca aceste lucruri să le abordăm. Nu am discutat în coaliţie, dar v-am spus punctul meu de vedere”, a afirmat Tăriceanu, întrebat dacă va fi convocată sesiune extraordinară în ianuarie pentru codurile penale.

Tăriceanu: Ar fi un gest de minimă recunoştinţă şi apreciere acordarea unui statut de instituţie de interes public Casei regale

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că ar fi un gest de minimă recunoştinţă şi apreciere acordarea unui statut de instituţie de interes public Casei regale. Declaraţia lui Tăriceanu vine ca reacţie la faptul că Guvernul nu susţine proiectul privind statutul Casei regale.

”Cred că proiectul pe care l-am iniţiat împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor nu face decât să recunoască o dată în plus rolul pe care l-au avut monarhia şi Casa regală în România şi această recunoaştere trebuie să se realizeze într-un mod concret şi util pentru România. Eu îmi doresc ca urmaşii Regelui Mihai, Casa regală a României, să poată în continuare să reprezinte România, prin acţiunile pe care le face să ajute România. (...) Ar fi din partea noastră un gest de minimă recunoştinţă şi apreciere pentru a da un statut de instituţie de interes public Casei regale şi în acest fel facem o legătură între istorie, tradiţii şi prezent”, a declarat Tăriceanu.

Întrebat ce şanse sunt ca proiectul să treacă, având în vedere că majoritatea parlamentarilor sunt republicani, preşedintele Senatului a replicat: ”Nu este o incompatibilitate. Proiectul nu pune în discuţie forma de guvernământ a României. (...) Nu am avut discuţii cu niciun parlamentar care să se opună. există observaţii făcute de Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor, care sigur că trebuie analizate şi luate în considerare în cadrul proiectului”.

Tăriceanu a subliniat că nu se dă niciun ban Casei regale.

Nu dăm niciun ban Casei regale, să fie foarte clar. Există însă în proiectul de lege prevederea potrivit căreia va exista un aparat de lucru care să ajute Casa regală să asigure funcţiile de reprezentare publică şi care urmează să fie plătit de la buget anual, prin HG, în cadrul bugetului de stat, aşa cum sunt şi alte instituţii de interes public, nu ar fi niciun fel de excepţie”, a afirmat preşedintele Senatului.

Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă privind statutul Casei Regale, depusă la Parlament de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat joi premierul Mihai Tudose în cadrul unei întâlniri cu jurnaliştii. ”Tudose nu este şeful PSD”, a replicat preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău.

Tăriceanu: Mi-aş fi dorit o reformă mai curajoasă a legilor justiţiei. S-a făcut un minim necesar, în condiţiile presiunii publice, care denotă puţină cunoaştere

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, că şi-ar fi dorit ”o reformă mai amplă, mai cuprinzătoare şi mai curajoasă” a legilor justiţiei, el apreciind că Parlamentul a făcut ”un minim necesar”, în condiţiile unei presiuni mediatice şi a unei presiuni publice, care denotă puţină cunoaştere a conţinutului.

Eu consider că noi am avut de rezolvat câteva probleme extrem de serioase care au fost subiecte pe care le-am discutat şi le-am dezbătut în campania electorală, cu electoratul. Am văzut personal că sunt probleme de interes şi de preocupare majoră în rândul magistraţilor, în timpul lucrărilor comisiei speciale pentru legile justiţiei. Cele patru chestiuni importante pe care le-am analizat, le-am dezbătut şi votat sunt: în primul rând, răspunderea magistraţilor şi aici cred că toată lumea este de acord că trebuie să existe, ca pentru toate categoriile socio-profesionale, o anumită răspundere şi bine definită. Iar în cazul magistraţilor, este vorba de reaua credinţă şi de grava neglijenţă, nu de erori judiciare.

Există totodată problema reglementată a locului unde se găseşte Inspecţia Judiciară şi cum funcţionează, pentru ca ea să-şi poată îndeplini rolul pentru care a fost gândită. Al treilea element pe care l-am abordat a fost crearea acelei secţii în cadrul procuraturii care să ancheteze din punct de vedere al legii încălcările potenţiale făcute de magistraţi şi, nu în ultimul rând, modul în care scoatem de sub influenţa sau de sub incidenţa factorului politic numirea procurorilor la parchete”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu despre legile justiţiei adoptate de Parlament.

Întrebat dacă este mulţumit de cum au fost modificate legile justiţiei, preşedintele Senatului a răspuns negativ.

”Nu sunt mulţumit. Eu mi-aş fi dorit o reformă mai amplă a legilor justiţiei, mai cuprinzătoare şi mai curajoasă. Parlamentul a putut să facă ceea ce vedeţi în condiţiile unei presiuni mediatice, unei presiuni publice care denotă puţină cunoaştere a conţinutului. Şi ceea ce s-a reuşit să se facă e măcar un minim necesar”, a susţinut Tăriceanu.

Liderul ALDE a afirmat că îşi doreşte ca aceste legi să pună mai mult accentul pe protejarea cetăţenilor şi pe diminuarea funcţiei represive a statului.

Dacă aş începe pentru cele trei legi să vă fac o listă exhaustivă a modificărilor, ar fi foarte greu să o fac acuma. De principiu, spre deosebire de foarte mulţi pe care îi văd astăzi şi care îşi doresc întărirea statului represiv şi nu ţin cont de necesitatea apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Din contră, calcă în picioare cu o nepăsare totală aceste drepturi fundamentale caracteristice unei societăţi democratice şi liberale. Mi-aş fi dorit ca aceste legi să pună mai mult accent pe apărarea acestor drepturi, pe protejarea cetăţenilor şi pe diminuarea funcţiei represive a statului, pentru că asta înseamnă în esenţă un stat liber, un stat democratic”, a afirmat preşedintele Senatului.

Tăriceanu a subliniat că ”nu poate să funcţioneze justiţie în condiţiile în care procurorul este atotputernic şi nu are niciun fel de responsabilitate”.

Articol recomandat de sport.ro
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
„Drăgușin a luat-o pe un drum greșit!” Genoa a povestit TOT: suma reală a mutării și oferta „mult mai mare” refuzată
Citește și...
Mihai Tudose nu e de acord cu Statutul Casei Regale. Bădălău: ”Tudose nu este șeful PSD!”
Mihai Tudose nu e de acord cu Statutul Casei Regale. Bădălău: ”Tudose nu este șeful PSD!”

Guvernul va da aviz negativ proiectului de lege prin care Casa Regala primeşte fonduri de la buget, plus, Palatul Elisabeta. Motivul invocat: România este republică. Asta a declarat joi premierul Mihai Tudose.

PSD și ALDE, tot mai grăbite să schimbe legile Justiției. Scandal între Tăriceanu și Goțiu
PSD și ALDE, tot mai grăbite să schimbe legile Justiției. Scandal între Tăriceanu și Goțiu

De parcă le-au intrat zilele în sac, liderii coaliţiei se grăbesc să adopte în Parlament cele 3 legi modificate ale Justiţiei.

Recomandări
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern
Vine nota de plată. Boloș se plânge, în șoaptă, că nu sunt bani pentru majorările de salarii și de pensii aprobate de Guvern

„(...) se impune identificarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale majorate”. Asta este una dintre concluziile unui mini-raport prezentat de șeful Finanțelor, Marcel Boloș, în ședința de Guvern de joi, 25 aprilie. 

Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității
Ion Iliescu, pus oficial sub acuzare în dosarul Mineriadei. Este inculpat pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990.

Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă
Sorina Pintea, condamnată la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Decizia nu este definitivă

Sorina Pintea, fostul ministru social-democrat al Sănătății, a fost condamnată, vineri, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită în formă continuată. Decizia instanței nu este definitivă.