Sondaj INSCOP: PSD rămâne în topul preferințelor românilor la vot. PNL și AUR sunt la diferență de sub un procent

Jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul sondajului afirmă că în mod sigur ar merge la vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, însă aproape un sfert dintre ei declară că nu ar merge să-şi exercite dreptul de vot.

Intenţia de a merge la vot a fost evaluată pe o scală de la 1 - sigur NU la 10 - sigur DA, întrebarea fiind: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cât de sigur sunteţi că aţi merge să votaţi?”

Pe scala de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că „sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 23.7% dintre români au ales 1, 1.8% dintre români au ales 2, 1.7% au ales 3, 1.8% au ales 4, 6.8% au ales 5, 1.8% au ales 6, 2.7% au ales 7. 5.3% indică 8, 2.5% 9 şi 50.1% indică 10.

Ponderea celor care aleg nota 10 - sigur DA este foarte mare în comparaţie cu prezenţa efectivă întregistrată la scrutinele anterioare.

În ceea ce priveşte intenţiile de vot, întrebarea a vizat o listă fixă de partide, fiind: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar participa urmatoarele partide/ alianţe politice, dvs. cu candidaţii cărui partid/ alianţe aţi vota?”.

În cazul respondenţilor care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că merg sigur la vot (37.8% din eşantion), 31% ar vota cu PSD, 20,4% ar opta pentru PNL, 19,7% ar vota cu AUR, iar 12% cu USR. Ar urma, în ordine, ca intenţii de vot, UDMR - 4,6%, SOS - 3,1%, Partidul Verde 2,7%, PMP - 1,7%, Pro România 1,5%, Forţa Dreptei 1%, REPER - 0.7%, Alt partid - 1,6%.

Respondenţii care doar au optat pentru un partid din listă, indiferent dacă merg sau nu vot, fiind exclluşi nehotărâţii, au exprimat următoarele opţiuni: PSD - 29,1%, AUR - 22,4%, PNL - 20,4%, USR - 11%, celelalte formaţiuni situându-se sub pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlament.

Cum crește AUR în procente

„INSCOP Research a decis să publice în mod transparent intenţia de vot raportată la două categorii distincte de respondenţi: aşa numiţii votanţi cei mai mobilizaţi, adică respondenţii care aleg un partid din listă, şi declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (37,8% din totalul eşantionului), respectiv respondenţii care aleg un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (63,8% din totalul eşantionului)”, se arată în sondaj.

Reprezentanții INSCOP spun că din date pare că PSD şi PNL obţin scoruri uşor mai bune pe votanţii foarte mobilizaţi, în timp ce AUR obţine scoruri mai bune pe votanţii care au o opţiune politică, indiferent de cât de mobilizaţi sunt.

„În acest moment nu putem vorbi despre tendinţe foarte clare de evoluţie/involuţie a intenţiei de vot. În următoarele luni, conturarea acestor tendinţe va depinde în mare măsură de modul în care va evalua populaţia mersul economiei, al preţurilor, precum şi de politicile publice cu impact major precum cele legate de taxe, salarii sau pensii. De asemenea, un rol important asupra evoluţiei intenţiei de vot îl vor avea şi subiecte din afara spectrului politicilor guvernamentale precum cazuri de corupţie sau situaţii de criză neprevăzute”, explică directorul general al INSCOP Research Remus Ştefureac.

Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. 

Articol recomandat de sport.ro

Suedia, Cehia și Finlanda, coaliție împotriva Rusiei. Răspunsul dur de la Moscova: „Politici rusofobe!”