Negocierile de luni de la Palatul Cotroceni pentru formarea unui nou guvern nu au dus la deblocarea situației politice, în ciuda încercării președintelui Nicușor Dan de a media situația. În acest context, PNL și USR consideră că singura opțiune viabilă este cea a succesiunii guvernelor minoritare, explică sursele Știrilor ProTV.
În plus, cele două formațiuni, care au semnat un acord de colaborare la începutul crizei politice, exclud orice scenariu în care ar vota un guvern cu miniștri PSD condus de către un premier tehnocrat.
Varianta unui guvern minoritar a fost discutată în repetate rânduri în ultimele două luni, pe măsură ce negocierile pentru formarea unei majorități s-au blocat. În această perioadă au fost analizate mai multe formule de guvernare, în funcție de disponibilitatea partidelor de a intra la guvernare sau de a oferi doar sprijin parlamentar.
Una dintre primele variante luate în calcul a fost formarea unui guvern minoritar alcătuit din PNL, USR și UDMR, care să fie susținut în Parlament de PSD. În acest scenariu, social-democrații nu ar fi făcut parte din Executiv, însă ar fi asigurat voturile necesare pentru învestirea Guvernului și pentru adoptarea principalelor proiecte legislative. Varianta a fost menționată în cadrul negocierilor dintre partide, însă a fost respinsă de conducerea PSD.
Ulterior, discuțiile s-au mutat asupra unei formule inverse: un guvern minoritar condus de PSD, care să beneficieze de sprijin parlamentar din partea PNL și UDMR. Acest scenariu a fost prezentat drept una dintre opțiunile analizate în cadrul consultărilor de la Cotroceni, în contextul în care partidele încercau să găsească o soluție care să evite organizarea alegerilor anticipate.
Pe masa negocierilor a existat și o propunere privind o rotativă între două guverne minoritare. Potrivit informațiilor apărute la acel moment, ideea presupunea ca, într-o primă etapă, România să fie condusă de un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR, iar ulterior conducerea Executivului să fie preluată de un guvern monocolor PSD. Funcționarea unei astfel de formule ar fi urmat să fie garantată printr-un acord politic semnat de partidele implicate.
În paralel, liderii formațiunilor au discutat și despre posibilitatea unui guvern politic minoritar susținut printr-un acord parlamentar. Potrivit surselor politice, ideea era ca partidele să stabilească, înainte de desemnarea premierului, un document care să cuprindă prioritățile viitorului Executiv și angajamentele asumate pentru următoarele luni, astfel încât Guvernul să beneficieze de o susținere predictibilă în Parlament.
Criză politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan
Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Astfel, Guvernul Bolojan a fost demis și a rămas în funcție doar cu atribuții interimare.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.
Șeful statului:
- a exclus varianta alegerilor anticipate;
- a afirmat că România va avea un guvern pro-occidental;
- a anunțat începerea consultărilor informale cu partidele parlamentare.
În 18 mai, președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la prima rundă oficială de consultări privind desemnarea unui premier.
În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.
În 14 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea pentru formarea unui nou Cabinet, însă 8 zile mai târziu Parlamentul a respins Guvernul Veștea, cu 189 voturi ”pentru” și 23 voturi ”împotrivă”, adică mult sub pragul de 233 de voturi necesare
După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.
Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.
În data de 13 iulie, adică la 69 de zile de la căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan i-a convocat din nou pe liderii PSD, PNL, USR și UDMR - însă, după două ore de discuții, președintele PSD Sorin Grindeanu a anunțat că nu s-a discutat despre niciun nume de posibil premier.
