România bifează pe ultima sută de metri țintele europene din cadrul PNRR. Rămân două restanțe
Într-un stil deja cunoscut, România bifează pe ultima sută de metri țintele europene pe care le avem în cadrul Planului Național de Redresare.
Dar pe listă rămân două restanțe. La finalul primului trimestru sunt atinse 22 din cele 24 de obiective care ar fi trebuit îndeplinite, din care jumătate aprobate pe repede-înainte, în ultimele două zile. România are la dispoziție peste 29 de miliarde de euro, bani europeni pe care îi putem primi până în 2026, dacă respectăm promisiunile privind reformele.
Pe 31 martie, când se încheie primul trimestru al anului, România trebuie să finalizeze încă un set de 24 de ținte sau jaloane, cum le numesc oficialii. Sunt măsuri pe care Comisia Europeană ni le impune și care se referă la modificări legislative, ghiduri pentru autorități locale sau centrale sau pur și simplu înființarea unor grupuri de lucru în ministere. Dintre acestea, Executivul va bifa 22. Rămân două restanțe, dar și în decembrie am avut trei, când a fost primul prag de implementare al PNRR.
Începem cu întârzieri așadar, în condițiile în care până în 2026 trebuie să îndeplinim peste 500 de astfel de ținte, pentru a putea accesa în total 29 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile și împrumuturi, cât e suma alocată pentru țara noastră.
Pe ultima sută de metri, în ședințele de Guvern de miercuri și joi, Executivul adoptă jumătate dintre obiectivele impuse de Comisie. Unele se referă la conectarea la apă și canalizare, renovări de clădiri sau producție de energie din surse regenerabile.
Nicolae Ciucă, prim-ministru: ”În acest moment sunt 11 jaloane și ținte închise. În ședința de Guvern de astăzi vom închide încă 5, urmând ca celelalte 8 să fie închise până mâine. Aici discutăm de ordine de ministru și alte documente interne.”
Cel mai greu de realizat la timp pare în acest moment proiectul privind înființarea unei platforme naționale digitale, așa numitul cloud guvernamental, obiectiv rămas restant și în decembrie. Platforma ar urma să unească bazele de date ale tuturor instituțiilor. Întârzierea nu ar fi o problemă, susțin oficialii români.
Dan Vîlceanu, ministrul Fondurilor Europene: „Nu există consecințe, jaloanele pe care trebuie să le închidem la 31 martie se referă la cererea de plată pe care o vom depune în octombrie. ”
Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene: „S-au înecat de la primul pas, nu au făcut echipă! Au întârziat cu următorul jalon, ăsta cu analiza și analiza a ajuns să fie făcută de STS. Din punct de vedere tehnic și legal este la limită, pentru că dă un rol prea mare STS-ului.”
Social-democrații cer ca gestionarea PNRR să treacă de la Ministerul Fondurilor Europene, condus de Dan Vîlceanu, la premierul Nicolae Ciucă. Unul dintre argumente ar fi ca cele mai multe întârzieri sunt la ministerele liberale.
Victor Negrescu, europarlamentar: "Ministerul Fondurilor Europene trebuie să se ocupe de coordonarea procesului de implementare a reformelor și a proiectelor pe acest PNRR. Nu poate arunca responsabilitatea în cârca miniștrilor noi susținem preluarea acestui rol de coordonare la nivelul premierului."
Următorul prag pe care România îl are de trecut pentru implementarea obiectivelor PNRR este în octombrie. Atunci ar trebui să primim încă o tranșă de 3 miliarde de euro, numai dacă obiectivele bifate acum în martie vor fi validate de Comisia Europeană.
