Rectificare bugetară. Administrația Prezidențială primește 12 milioane lei, iar M. Muncii pierde 2,78 miliarde
Ministerul Muncii, Senatul și Curtea de Conturi ar putea avea bugetele micșorate după prima rectificare bugetară care va fi aplicată în acest an.
Potrivit unui proiect de rectificare bugetară, consultat de Știrile Pro TV, Guvernul ar putea reduce următoarele bugete:
-► Ministerul Muncii ar putea rămâne fără 2,78 miliarde lei
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
-► Curtea de Conturi ar putea pierde 10 milioane lei
-► Senatul: minus 3,9 milioane lei
Pe de altă parte, Administrația Prezidențială ar putea primi la această rectificare bugetară 12 milioane de lei, în timp ce Ministerul Economiei, care a cerut 60 de milioane de lei ca să fie la zi cu plățile pentru Start-Up Nation, ar putea primi doar 40 de milioane de lei.
-► Ministerul Muncii -2.781.169.000 lei
-► Senatul -3.939.000 lei
-► Curtea de Conturi -10.000.000 lei
-► Administrația Prezidențială +12.467.000 lei
-► Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice +1.844.000.000 lei
-► Ministerul Finanțelor +168.849.000 lei
-► Ministerul Mediului +533.855.000 lei
-► Ministerul Economiei +40.651.000
-► Ministerul Sănătății +3.521.260.000 lei
-► Ministerul Energiei +650.592.000 lei
-► Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene +760.719.000 lei
-► Ministerul Finanțelor – Acțiuni generale: +3.002.033.000 lei
Cîţu: La rectificare, bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare în limita deficitului asumat
Premierul Florin Cîţu le cere miniştrilor "responsabilitate şi performanţă", subliniind că nu acceptă solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde de lei, în condiţiile în care execuţia bugetară arată că au rămas necheltuiţi 20 de miliarde de lei.
"Cer responsabilitate şi performanţă de la miniştri. Nu accept solicitări pentru alocare suplimentară, la rectificarea bugetară, a 40 de miliarde lei, din moment ce execuţia, după 6 luni, arată că au rămas 20 de miliarde de lei necheltuiţi. Românii trebuie să ştie că, în mandatul meu, nu ne batem joc de banii lor", a scris Florin Cîţu, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Bugetele unor ministere vor beneficia la rectificare de resurse suplimentare, dar în limita deficitului asumat, de 7,16% sau mai mic, a transmis, luni, prim-ministrul Florin Cîţu, tot pe Facebook.
"În funcţie de execuţia bugetară, vedem dacă este nevoie să modificăm ceva la alocarea resurselor în buget, pentru a menţine deficitul bugetar la ţinta de 7,16%. Acesta este singurul rol al rectificării bugetare", a scris Cîţu, pe Facebook.
El a adăugat că, potrivit Raportului privind execuţia bugetară pe al doilea trimestru al anului 2021, cheltuielile efectuate în această perioadă s-au situat sub nivelul programat în cazul majorităţii titlurilor şi, în special, în cazul celor de capital şi a celor cu proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile.
"Este necesar ca, în perioada imediat următoare să se intensifice eforturile de implementare a proiectelor de investiţii finanţate atât din resurse bugetare interne, cât şi din fonduri externe nerambursabile astfel încât să se recupereze din decalajul faţă de cheltuielile programate a se efectua înregistrat în primele două trimestre ale anului 2021. De asemenea, în acest context, şi sumele atrase din fonduri externe nerambursabile ar urma în perioada următoare să recupereze din decalajul înregistrat în perioada analizată", mai arată raportul.
Conform documentului, se impune ca la nivelul ordonatorilor principali de credite, să fie luate măsuri pentru creşterea gradului de absorbţie a fondurilor externe nerambursabile, precum şi pentru creşterea rigurozităţii în programarea trimestrială a cheltuielilor publice.
"Este foarte clar că nu există elemente care să ducă la creşterea deficitului bugetar, iar resursele alocate în buget, la începutul anului, sunt suficiente, având în vedere ritmul cheltuielilor lunare din prima jumătate a anului. Bineînţeles, există şi elemente noi pe care trebuie să le luăm în calcul la această rectificare. Aşa că bugetele unor ministere vor beneficia de resurse suplimentare, dar în limita deficitului bugetar asumat, de 7,16% (sau mai mic )", a concluzionat Florin Cîţu.
