Marile partide încep negocierile pentru o majoritate pro-europeană. Cine ar putea ajunge în fruntea Guvernului
Mai mulți membri din conducerea partidelor PSD, PNL, USR și UDMR se vor întâlni în această după-amiază pentru a discuta despre formarea unei posibile majorități pro-europene noua guvernare.
Încă de marți, șefii PSD și USR au vorbit despre condițiile pe care le oferă la masa negocierilor, iar reprezentanții PNL și UDMR se declară deschiși unui guvern de uniune națională.
Potrivit unor surse politice, nu se vor întâlni liderii PSD, PNL, USR și UDMR, ci mai degrabă niște delegați din interiorul acestor partide. De altfel, este și prima întâlnire și prima discuție dintre cele patru formațiuni politice în care se va discuta despre o posibilă guvernare pro-europeană și democrată. Totul vine în contextul în care partidele suveraniste au reușit să obțină peste 35% din Parlament.
De altfel, nu știm ce se va decide după această discuție, însă știm clar un singur lucru faptul că aceste formațiuni politice își doresc toate o cale europeană și democrată. Pe masa negocierilor există mai multe scenarii. Unul dintre acestea face referire la o propunere de premier tehnocrat.
Scenariu de lucru, guvern format de partidele „democratice”
Liderii liberali i-au dat mandat lui Ilie Bolojan să negocieze pentru stabilitatea țării formarea unei majorități în Parlament cu PSD, UDMR, USR și cu minoritățile naționale. Asta, deși unii dintre liberali respingeau înainte de alegeri orice coaliție cu social-democrații.
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL: „O țară instabilă înseamnă o țară riscantă pentru investitori și pentru creditori, o țară în care partenerii noștri, pentru că noi suntem într-un sistem integrat european, au rezerve față de ea. Prin urmare, din responsabilitate pentru țara noastră, PNL va susține această formulă pe care nu ne-am dorit-o noi, ci este dată de rezultatul alegerilor.”
Totodată, pentru a obține legitimitate pentru conducerea interimară, Bolojan a cerut și un vot secret de încredere. A obținut 90% din voturile colegilor și va putea continua să ia decizii în cadrul partidului până la următorul Congres.
De asemenea, liberalii l-au numit în fruntea filialei pentru diaspora pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, în locul lui Rareș Bogdan, care și-a dat demisia ca urmare a rezultatului slab obținut la parlamentare.
Concluziile întâlnirii dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Marcel Ciolacu a anunțat că: „Am avut, astăzi, o întâlnire cu doamna Elena Lasconi, candidatul USR ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, cu care am discutat despre o majoritate parlamentară pro-europeană. I-am spus doamnei Lasconi ceea ce le voi spune tuturor liderilor politici cu care urmează să discut, și anume că voi căuta să aplic mesajul transmis de români în alegeri: drumul european al țării noastre trebuie să continue doar apărând mult mai hotărât valorile tradiționale, identitatea națională și credința acestui neam.”
După discuția dintre Marcel Ciolacu și Elena Lasconi s-a stabilit foarte clar un lucru: ambele partide își doresc o direcție pro-europeană. Se iau în calcul mai multe scenarii.
Unul dintre acestea face referire la o propunere de premier tehnocrat. Dacă va fi așa, acel premier tehnocrat nu va putea fi de la PSD, ci mai degrabă o propunere din partea PSD. Tocmai de aceea, în aceste momente este posibilă orice variantă, iar numele lui Ilie Bolojan sau chiar al actualului premier Marcel Ciolacu pentru această funcție nu sunt excluse.
Diana Șoșoacă vrea un guvern format din „suveraniști”
Diana Șoșoacă, președinta SOS: „Pentru interesul României, vom colabora cu AUR, cu condiția ca domnul Simion să se hotărască din care tabără face parte.”
Cei de la UDMR exclud însă posibilitatea ca partidele suveraniste să ajungă la guvernare.
Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Gândiți-vă cum ar arăta România cu Georgescu președinte și Diana Șoșoacă prim-ministru! Trebuie o majoritate stabilă. Majoritatea stabilă poate să fie, în acest moment, UDMR, PNL, PSD, USR.”
AUR, SOS și POT vor ocupa peste 30% din locurile din Parlament.
