Proiectul prin care parcagiii pot primi până la 2 ani de închisoare, adoptat de Senat
Senatul a adoptat luni cu 80 voturi ”pentru”, 7 voturi ”împotrivă” şi 3 abţineri iniţiativa legislativă a PNL care prevede sancţiuni cu închisoarea de la 6 luni la 15 ani pentru persoanele care percep taxe de parcare fără a avea autorizare în acest sens.
Iniţiativa a fost depusă la Parlament în luna aprilie a acestui an de către liberalii Ovidiu Raeţchi şi Alina Gorghiu.
Potrivit proiectului, ”perceperea unei taxe pentru parcare, în orice mod şi cu orice titlu, de către o persoană care nu are autorizare în acest sens sau care nu are cel puţin un drept de folosinţă asupra spaţiului respectiv se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an”.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
”Dacă taxa se percepe pentru un spaţiu proprietate publică sau privată a statului, a unei unităţi administrativ teritoriale sau a oricărei persoane juridice care deţine în proprietate, administrează sau exploatează bunuri proprietate publică, pedeapsa este închisoarea de la 9 luni la 2 ani”, se arată la articolul 2 al iniţiativei legislative.
Pedepse mult mai mari sunt prevăzute pentru cei care determină sau înlesnesc faptele incriminate de respectivul proiect.
Astfel, articolul 5 statuează că ”determinarea sau înlesnirea săvârşirii faptelor incriminate de prezenta lege ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma acestora de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.
Dacă determinarea a fost realizată prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă faptele sunt săvârşite faţă de un minor sau faţă de o persoană cu dizabilităţi, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime, putând ajunge până la 15 ani de închisoare.
Proiectul mai prevede că la prima depistare, făptăuitorul poate opta pentru efectuarea a 50 de zile de activităţi neremunerate în folosul comunităţii, dar la a doua abatere instanţa va fi obligată să pronunţe o sentinţă de condamnare la închisoare.
Senatul este prima cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.
