Posturile din aparatul de stat care vor fi desființate pentru economia de 6 mld. lei. Jobul plătit cu 19.600 lei/lună
Un aparat de stat sufocat de funcții de conducere și oameni susținuți de politici. Așa arată sistemul public din România care, potrivit datelor oficiale, a crescut constant în ultimii ani.
Cu teama să nu piardă banii europeni promiși prin PNRR, liderii politici de la guvernare vor să reducă acum cheltuielile cu bugetarii, să comaseze diferite instituții, să taie numărul de consilieri și diferite indemnizații. Țința este o reducere de până la 6 miliarde de lei.
Cu 18 ministere aflate în subordine, aparatul de stat al Guvernului României s-a mărit constant în ultimii ani, iar acum liderii politici au în plan să reducă măcar cu 20 la sută numărul secretarilor de stat.
Fiecare minister este condus de un ministru care are în subordine între 3 și 8 secretari de stat. În total, sunt 96 de posturi de secretar de stat și aproape toate sunt ocupate. 20 la sută ar înseamnă o reducere cu 19 posturi.
Cele mai multe apar în organigramele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Transporturi, Dezvoltare sau Mediu. Un secretar de stat câștigă un salariul brut între 11.600 (11.681 lei) și 16.600 de lei. (16.640 lei). Cele mai mari salarii sunt la Ministerul Afacerilor Externe, Economiei, Justiției, Familiei sau Educație. Mai puțin câștigă cei de la Finanțe.
Secretarii de stat au propriul cabinet, unde lucrează încă doi funcționari, care câștigă în medie 5.000 de la lei net. În plus, cabinetul ministrului are director și încă 3 sau 4 funcționari. Pe lângă ei, sunt angajați alți secretari generali, adjuncți, subsecretari, asistente și șoferi.
Toți fac parte din echipa ministrului, iar organigramele numără de la câteva sute până la două mii de posturi. De exemplu, la Transporturi sunt 649, la Finanțe peste 2 mii, în timp ce la Muncă - în jur de 400. Aici, promit politicienii, funcțiile de conducere vor fi desființate de la 12 la 8 la sută din totalul angajaților. Va fi desființată și funcția publică de șef de birou.
Potrivit unui raport al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, anul trecut în România, erau peste 16.000 de funcții publice de conducere și aproape 130.000 de execuție. Șeful PNL a fost întrebat dacă unii angajați care ocupă aceste funcții vor fi dați afară.
Nicolae Ciucă: „În momentul de față, pentru toți cei care au funcții de conducere și au consilieri plătiți de la bugetul de stat, numărul acestora se va reduce cu 50%.”
În ceea ce privește situația autorităților locale și a reprezentanților autorităților centrale în țară, numărul de membri ai cabinetelor ar urma să fie redus la jumătate. Este vorba de cabinetele președinților și vicepreședinților consiliilor județene, prefecților și subprefecților ori cabinetele primarilor și viceprimarilor.
Sunt, în total, 41 de consilii județetene și 42 de prefecturi, fiecare cu departamente, birouri, direcții sau compartimente.
De exemplu, la Consiliul Județean Suceava apar în organigramă 218 posturi, din care funcții publice de conducere sunt 22 ocupate, și de execuție 133. Iar funcții contractuale, de conducere sunt 5, de execuție 38, din care 4 sunt la cabinetul președintelui. Cu alte cuvinte, de aici ar trebui să dispară 9 funcții de conducere ocupate, pentru că numărul acestora ar trebui redus de la 12 procente, la 8 procente din totalul angajaților. Și cum se desființează funcția publică de șef de birou, cei 7 care sunt acum nu vor mai apărea în organigramă.
În unele locuri deja a fost subțiată organigrama. După alegeri, Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a făcut un audit pentru a vedea cât lucrează fiecare angajat. Așa s-a ajuns ca din cei 190 de angajați să rămână mai puțin de 90.
Ilie Bolojan, președinte CJ Bihor: „Am constatat că numărul de dosare era cam la un sfert decât cel din Primăria Oradea pentru un angajat. Am făcut economii importante la chirii, la consumabile, la birouri, la salarii. Doar la salarii economia la cei aproximativ 600 de colegi care au fost concediați din toate structurile Consiliului Județean au fost de aproximativ 6 milioane de euro.”
În total, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, în România, lucrează peste 1,2 milioane de bugetari. Potrivit unui raport al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în structurile centrale și teritoriale, adică în ministere, agenții și prefecture lucrează 46 la sută dintre angajați, în timp ce mai bine de 50 în structurile locale adică consilii județe, primării, plus direcțiile de specialitate.
În companiile de stat, ar urma să fie redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere, iar în consiliile de administrație numărul membrilor va fi limitat la cel mult 7 persoane.
Însă multe companii mari de stat au acum în consiliile de administrație deja 7 persoane, cum ar fi Romgaz, Tarom, CNAIR sau Transgaz. Și indemnizațiile acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat.
Sumele sunt și asa foarte mari. De exemplu, un membru al Consiliului de Administrație al Transgaz are acum o indemnizație anuală de peste 230.000 de lei, adică 19.600 de lei pe lună. Aceasta ar trebui să scadă cu peste 3 mii de lei până la 16.600, cât are un secretar de stat.
În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat, mai spune Nicolae Ciucă, fără să menționeze la ce nivel. Unii directori au salarii uriașe.
De exemplu, cel de la Nuclearelectrica încasează, potrivit declarației de avere, în jur de 34.000 de lei lunar, directorul Hidroelectrica aproape 35.000 de lei, iar directorul TAROM câștigă o remunerație brută lunară de 37.000.
Mulți director de companii de stat nu au însă veniturile publicate în declarațiile de avere, cum e si cazul directorului Transgaz.
Polticienii vor să comaseze cu minimum 20 la sută institutele de cercetare și dezvoltare existente , astfel încât să reducă și cheltuielile de personal cu 15 la sută.
În prezent, aproape toate ministerele au în subordine diferite instituții de cercetare. De exemplu, la Ministerul Cercetării și Digitalizării sunt 46 de instituții, toate au cel puțin 3 sau 4 angajați, cu propriul consiliu de administrație.
Un reportaj difuzat în 2021 la ”România, te iubesc” arăta starea deplorabilă în care funcționează astfel de instituții. La Institutul de Cercetari Metalurgice, zeci de laboratoare sunt abandonate de ani buni, sălile de conferință și consilii sunt pustii, iar unele dintre afișe sunt puse din 2004.
Doar din măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, liderii politici au spus că speră să economisească 6 miliarde de lei, însă potrivit unor surse politice, nu există încă o analiză clară a cheltuielilor ce vor fi tăiate.
