O nouă rundă de negocieri între PNL - USR-PLUS - UDMR pentru viitorul guvern. Când ar putea fi gata programul de guvernare
PNL, USR PLUS şi UDMR au convenit la negocierile de sâmbătă asupra principiilor pentru împărţirea posturilor de prefect şi a celor de secretar de stat.
Aceasta se va face proporţional cu procentele obţinute la alegerile parlamentare, în cazul secretarilor de stat şi în funcţie de titularul ministerului la care sunt numiţi. În ceea ce priveşte prefecţii, nu au fost stabilită şi împărţirea pe judeţe, potrivit News.ro.
Sistemul D'Hondt, bazat pe procentele de la alegeri, folosit la împărţirea ministerelor în viitorul Guvern Cîţu, a fost aplicat şi pentru distribuirea posturilor de prefecţi, subprefecţi şi secretari de stat.
Alegeri 2024
21:55
Alegeri prezidențiale. Primarul Dominic Fritz: ”Un cetățean a fost amendat pentru o postare despre Elena Lasconi pe Facebook”
20:15
AUR depune plângere penală împotriva ministrului de Externe: ”Fraudare masivă a alegerilor prezidenţiale” din diaspora
19:14
Alegeri prezidențiale 2024. Secțiile de vot din toată țara sunt pregătite. Pedepse aspre pentru cei care încalcă legea
19:07
Alegeri prezidențiale 2024. Ce spun românii care votează din străinătate: ”Doamne ajută!”. ”De noi depinde soarta țării”
Surse politice au declarat pentru News.ro că PNL va avea 20-22 de prefecţi, USR PLUS - 15-17, UDMR - 4.
Conform surselor citate, încă nu au fost împărţite judeţele concret.
În ceea ce priveşte posturile de secretar de stat, PNL ar urma să aibă 42 de secretari de stat.
USR PLUS va deţine 26 de posturi, iar UDMR 12.
Funcţiile de secretar de stat vor fi atrbuite în funcţie de titularul protofoliului şi de numărul de posturi. La fiecare minister, două posturi de secretar de stat vor reveni obligatoriu partidelor care nu au titularul. De pildă, dacă ministrul este liberal, automat doi secretari de stat vor fi de la USR PLUS şi de la UDMR.
Cine ar urma să ocupe posturile de miniștri
După ce au căzut de acord să îl susțină pe Florin Cîțu pentru funcția de premier, liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au continuat sâmbătă negocierile.
De această dată, programul de guvernare a fost dezbătut, iar discuții vor fi și duminică. Și, potrivit premierului propus de coaliție, cel târziu luni se va ajunge la o formă finală a documentului.
Sâmbătă seară, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a promis că funcțiile din zona administrativă vor fi ocupate „prin concurs organizat transparent" și că doar cele de demnitate publică, fiind de răspundere politică, vor reveni oamenilor din partide.
Cu Florin Cîtu propus premier, economist de carieră, cu experiență în bănci europene, PNL ar avea 9 ministere.
La Apărare, Externe și Cultură, liberalii propun aceeași oameni de acum: Nicoale Ciucă, Bogdan Aurescu și Bogdan Gheorghiu.
La Finanțe, Bogdan Huțucă este în cărți. Prezență discretă în Parlament, el a lucrat ca specialist în finanțe în instituții și agenții publice. Șanse mari are însă și Ionel Dancă, fostul șef al Cancelariei prim-ministrului, mâna dreaptă a lui Ludovic Orban.
Ministerul de Interne ar putea fi preluat de europarlamentarul Rareș Bogdan.
Pentru Educație sunt două nume: Raluca Turcan, în prezent vicepremier, și Sorin Cîmpeanu, care a mai fost ministru al Educației și a susținut o ordonanță care amnistia plagiatorii.
La Ministerul Energiei ar putea ajunge actualul titular de la Economie, Virgil Popescu.
Pentru Agricultură sunt vehiculate două nume: Emil Dumitru, fermier de meserie și secretar de stat în minister și Adrian Pintea, actualul șef al Agenției de Plăți pentru Agricultură.
Nu este clar dacă Violeta Alexandru va rămâne la Ministerul Muncii. Șanse mari are și numărul 2 în PNL, Robert Sighiartău.
La USR-PLUS vor ajunge 6 ministere importante. Fondurile europene ar putea fi conduse de Cristian Ghinea ori Dragoș Pîslaru. Dar, potrivit unor surse, și Dan Barna și-ar dori acest post, pentru că are experiență cu proiectele de atragere de fonduri.
Ministerul Transporturilor ar putea fi ocupat de Cătălin Drulă, cunoscut pentru Asociația Pro Infrastructură, cel mai activ ONG din domeniu, care a monitorizat proiectele de infrastructură de transport, în special construcția de autostrăzi.
La Justiție ar putea fi numit Stelian Ion, unul dintre cei mai aprigi combatanți ai asaltului făcut asupra justiției de PSD.
Ministerul Sănătății ar putea să ajungă din nou la Vlad Voiculescu, ministru și în perioada guvernului tehnocrat. Atunci a început reforma în sănătate prin celebra Ordonanță 79, care, printre altele, depolitiza conducerea spitalelor.
La Ministerul Economiei este propus finantistul Claudiu Năsui, care a lucrat în Ministerul Finanțelor în Cabinetul Cioloș.
Cel mai disputat minister a fost cel al Dezvoltării pentru că gestionează fondurile auropene care vor fi distribuite primăriilor din țară. 4 ore au negociat pe acest portofoliu și până la urmă a fost câștigat de cei de la UDMR.
La Ministerul Dezvoltării ar putea să ajungă Cseke Attila, senator și fost ministru al Sănătății. Postul ar fi dorit și de Kelemen Hunor, care este de mulți ani în fruntea partidului și care a votat în Parlament cot la cot cu PSD controversatele modificări la legile justiției.
Ministerul Mediului ar putea fi condus de Tanczos Barna, un senat UDMR care s-a abținut să voteze legea propusă de USR privind înființarea DNA-ului pădurilor. Spunea atunci că problema defrișărilor ilegale se poate rezolva prin Parchete și că adoptarea legii a fost făcută sub presiunea populismului.
Iar Ministerul Sportului și Tineretului ar putea să ajungă la Oltean Csongor, membru UDMR și președinte al Asociației Tinerilor Maghiari.
Florin Cîțu, premier propus: „Două treimi din programul de guvernare au fost deja agreate între echipele celor trei partide. În estimările noastre cred că terminăm programul de guvernare mâine sau cel mai târziu luni."
Negocierile sunt deschise, iar aceste nume se pot schimba oricând. Vom avea o certitudine abia când Florin Cițu va fi desemnat oficial de președintele Klaus Iohannis. Din acel moment, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile să își formeze echipa. Dar cum politicienii vorbesc de grabă, e posibil ca acest termen să fie scurtat.