Potrivit unor surse politice, o nouă discuție ar putea avea loc miercuri, 26 august.
Astfel, șansele ca legea salarizării să ajungă în Parlament și să fie adoptată până la finalul lui 31 august sunt infime, spre zero.
Nu ar fi de mirare ca în perioada următoare să aflăm oficial că acest proiect al legii salarizării va fi abandonat, cel puțin până la formarea unui nou guvern.
Proiectul este susținut în aceste momente doar de către USR și de PNL, în vreme ce PSD și UDMR au rezerve față de forma care s-a tot vehiculat, a tot umblat prin spațiul public în ultimele zile.
Social-democrații și maghiarii susțin că proiectul nu rezolvă toate inechitățile existente în acest moment în sistemul bugetar.
În tot acest timp, Comisia Europeană a cerut guvernului să găsească măsuri compensatorii pentru acoperirea cheltuielilor cu anvelopa salarială, care a fost majorată de la 8 la 12 miliarde de lei, însă sindicatele sunt în continuare nemulțumite. Pretențiile acestora se ridică la aproape 20 de miliarde de lei, spunea prim-ministrul interimar al muncii, Dragoș Pîslaru.
La finalul acestei săptămâni ar trebui să se încheie aceste jaloane din PNRR. Așadar, România riscă să piardă 770 de milioane de euro, dacă nu va îndeplini jalonul aferent legii salarizării bugetare.
Comisia Europeană a respins proiectul Legii salarizării
Discuțiile purtate de miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, cu reprezentanții Comisiei Europene s-au încheiat, iar Bruxelles-ul nu este de acord cu proiectul Legii salarizării prezentat de partea română.
În forma actuală, proiectul nu îndeplinește jalonul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce pune în pericol plata fondurilor aferente acestuia, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.
Principalul motiv invocat de Comisia Europeană este impactul bugetar prea mare al proiectului și riscul pe care acesta îl poate genera asupra echilibrului bugetar al României. Sursele citate spun că Dragoș Pîslaru a prezentat mai multe variante privind evoluția anvelopei salariale, inclusiv scenarii care presupun o creștere de 12 miliarde de lei sau chiar 16 miliarde de lei în 2027 față de 2026. În discuțiile inițiale era avută în vedere o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei.
Potrivit uneia dintre sursele politice, Comisia Europeană nu acceptă nici varianta de creștere cu 16 miliarde de lei și nici pe cea de 12 miliarde de lei, în lipsa unor măsuri compensatorii care să reducă impactul asupra bugetului. Condiția Bruxelles-ului ar fi ca orice majorare suplimentară a cheltuielilor de personal să fie însoțită de măsuri prin care să fie reduse alte cheltuieli. Una dintre variantele discutate ar fi fost diminuarea unor drepturi acordate urmașilor prizonierilor de război.
Surse au precizat pentru Știrile PRO TV însă că o astfel de măsură nu poate rămâne doar la nivel de intenție. Pentru a fi luată în calcul de Comisia Europeană, ar trebui elaborat și adoptat un proiect de lege care să treacă prin Parlament prin care tăierea respectivă să fie pusă efectiv în aplicare.
Comisia Europeană nu agreează nicio etapizare a majorărilor
O altă variantă discutată a fost etapizarea creșterilor salariale. Potrivit surselor politice, nici această soluție nu este agreată de reprezentanții Comisiei Europene.
Argumentul oficialilor Comisiei a fost că o etapizare ar presupune asumarea unor cheltuieli suplimentare și în anii următori, ceea ce ar crește și mai mult impactul bugetar total al noii legi a salarizării.
Trebuie precizat că alte surse politice susțineau, marți, că pentru toate familiile ocupaționale ar putea fi stabilite anumite măsuri care să intre în vigoare de la 1 ianuarie, în timp ce unele sporuri sau alte componente ale salarizării ar urma să fie introduse ulterior.
În acest context, Ministerul Finanțelor vrea în continuare să păstreze varianta inițială, care prevede o creștere de aproximativ 8 miliarde de lei a anvelopei salariale în 2027 față de 2026.
Negocierile cu Comisia Europeană sunt importante pentru îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma salarizării în sectorul public care trebuie finalizat până la 31 august. În lipsa unui proiect care să respecte condițiile convenite cu Bruxelles-ul, România riscă să nu poată încasa 770 milioane de euro aferenți jalonului.
