Întâlnirea este programată pentru marți și va fi dedicată exclusiv proiectului noii legi a salarizării. La discuții sunt așteptați liderii coaliției și ai partidelor implicate în negocieri, printre care Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Ilie Bolojan, mai transmit sursele politice.
Întâlnirea de la Cotroceni are loc în contextul în care forma proiectului este încă negociată, iar autoritățile încearcă să ajungă la un acord asupra prevederilor care să permită adoptarea legii.
Ce s-a întâmplat cu legea salarizării în ultima lună
Noua lege a salarizării unitare a devenit, în ultima lună, unul dintre cele mai tensionate subiecte politice și sociale din România. Reforma este importantă atât pentru angajații din sectorul public, cât și pentru România în relația cu Comisia Europeană, întrucât adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR și de deblocarea unor fonduri europene în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro.
Pe 17 iulie, Ministerul Muncii a publicat forma revizuită a proiectului de lege a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice. Documentul prevede un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar, o valoare de referință de 4.100 de lei pentru 2027 și intrarea în vigoare a noii legi începând cu 1 decembrie 2026. Proiectul mai prevede limitarea și transparentizarea sporurilor, precum și aplicarea unui sistem unitar pentru toate familiile ocupaționale.
Guvernul și Ministerul Muncii au susținut că forma propusă respectă cerințele Comisiei Europene și reprezintă jalonul 420 din PNRR. Îndeplinirea acestuia este legată de deblocarea a aproximativ 770 de milioane de euro pentru România.
Problemele au apărut însă după publicarea proiectului. PSD, PNL, USR și UDMR ajunseseră anterior la un acord de principiu privind reforma salarizării, însă forma concretă a legii a generat noi divergențe, în special în ceea ce privește costurile și solicitările sindicatelor.
La întâlnirile organizate la Palatul Cotroceni, coordonate de consilierul prezidențial Radu Burnete, partidele au convenit că proiectul trebuie analizat suplimentar înainte de a ajunge în Parlament. Negocierile au continuat și în a doua parte a lunii iulie, iar administrația prezidențială a transmis că mai sunt necesare una-două săptămâni de discuții tehnice pentru găsirea unui compromis.
La finalul lunii iulie, proiectul nu ajunsese încă formal în Parlament. Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat că PSD strânge amendamente și propuneri de la sindicate, însă proiectul nu fusese depus oficial. În paralel, negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR au continuat.
Situația a fost complicată și de poziția sindicatelor. Federația SANITAS a obținut în instanță suspendarea procedurii proiectului, ceea ce a generat și controverse juridice privind traseul parlamentar al noii legi a salarizării. În plus, pe 20 iulie, SANITAS a organizat o grevă de avertisment de două ore, sindicaliștii acuzând că noua lege a fost elaborată fără negocieri reale cu sindicatele și că menține inechități salariale în sănătate.
Pe 28 iulie, SANITAS a declanșat greva generală în sute de spitale din țară. Sindicaliștii au reclamat diferențe salariale pe care le consideră nejustificate, un sistem al sporurilor dezavantajos și lipsa unui dialog social suficient în procesul de elaborare a legii.
Greva generală a fost însă suspendată pe 31 iulie, SANITAS explicând că dorește să ofere o șansă negocierilor politice și parlamentare. Sindicatul a cerut, în același timp, elaborarea unei variante noi, pe care a descris-o drept mai corectă și mai echitabilă.
Discuțiile nu au însemnat însă renunțarea la proteste. La începutul lunii august, SANITAS și Federația Solidaritatea Sanitară au transmis Ministerului Muncii și Parlamentului un set comun de amendamente și o propunere alternativă de salarizare pentru sectorul sănătății.
