Comisia Europeană subliniază că modificările adoptate de Parlament nu au fost încă promulgate de președintele României și urmează să fie analizate pentru a stabili dacă afectează angajamentele asumate prin PNRR. Totodată, Executivul european transmite că, în prezent, nu există motive de îngrijorare privind securitatea alimentării cu energie electrică, însă avertizează că orice risc de regres în implementarea reformelor va fi evaluat cu atenție și ar putea avea consecințe financiare.

Legea decarbonizării reprezintă una dintre reformele-cheie incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență și stabilește calendarul reducerii treptate a utilizării cărbunelui și lignitului în producția de energie. Amendamentele adoptate de Parlament pe 5 august 2026 modifică condițiile de închidere a unor centrale, legând scoaterea lor din funcțiune de existența unor surse alternative comparabile, cu emisii reduse de carbon.

Intrarea în vigoare a formei inițiale a legii a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114 din PNRR. Comisia Europeană va analiza acum dacă noile prevederi pot fi considerate un regres față de reforma asumată de România și dacă acestea afectează îndeplinirea acestui jalon.

În același timp, Executivul european precizează că monitorizează permanent situația sistemului energetic din România, în colaborare cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Transport și de Sistem pentru Energie Electrică (ENTSO-E), și afirmă că, în acest moment, alimentarea cu energie electrică rămâne stabilă, iar piața funcționează în condiții normale.

Răspunsul Comisiei Europene

„Suntem la curent că Parlamentul României a adoptat, la 5 august 2026, modificări la legea decarbonizării care, printre alte schimbări, afectează condițiile pentru scoaterea din funcțiune a centralelor electrice pe bază de cărbune și lignit și leagă închiderea acestora de disponibilitatea unor surse alternative similare cu emisii reduse de carbon.

Comisia ia act de aceste modificări referitoare la legea decarbonizării, care reprezintă o reformă esențială a Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, a cărei intrare în vigoare a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114.

Comisia va analiza cu atenție aceste modificări, care nu au fost încă promulgate de președintele României, și va evalua orice risc potențial de reversare a jalonului 114.

În general, Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.

În ansamblu, monitorizăm îndeaproape securitatea aprovizionării cu energie electrică în țară. Suntem în contact cu autoritățile naționale și cu Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Energie Electrică (ENTSO-E), primind actualizări continue privind situația.

În această etapă nu există motive de îngrijorare imediată. Alimentarea cu energie electrică rămâne stabilă, iar piața funcționează corespunzător.

Comisia este disponibilă pentru discuții și este pregătită să ofere consultanță privind instrumentele existente în acquis-ul UE pentru a contribui la gestionarea efectelor secetei și este pregătită să convoace o reuniune ad-hoc a Grupului de coordonare pentru energie electrică, dacă va fi necesar”, a declarat un purtător de cuvânt.

Scandal uriaș în Parlament, din cauza voturilor PSD și AUR

A ieșit scandal uriaș în Parlament, după ce PSD și AUR au votat ca termocentralele pe cărbune să nu fie închise până când România nu va avea alte surse de energie, care să le înlocuiască.

Guvernul a avertizat, însă, că modificarea ne-ar putea costa miliarde de euro din PNRR, mai ales că ar bloca și următoarele cereri de plată.

Mai mult, Executivul a anunțat deja că oricum nu pot închide centralele pe cărbune de la Rovinari sau Craiova, până la finalul lunii, și își asumase o penalitate - mai mică față de sumele pe care am putea acum să le pierdem.

Președintele Nicușor Dan i-a avertizat deja pe parlamentari că ar putea întoarce legea.

Parlamentarii de la PSD și AUR și-au unit din nou forțele, pentru a vota o modificare importantă a legii decarbonizării. Scoaterea din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de cărbune se face doar după înlocuirea lor cu alte surse, cu emisii reduse de carbon.

Claudiu Manta, deputat PSD: ”Este normal să folosim toate capacitățile energetice disponibile, așa cum fac și vecinii noștri. Mergeți mai bine la Bruxelles și negociați cu Comisia.”

George Simion, președinte AUR: ”Este o reglementare care nu afectează pe nimeni, pentru că nu ne putem juca de-a Sfarmă-Piatră”.

Din contră - spun reprezentanții Guvernului interimar, care avertizează că, odată cu această lege, România riscă să piardă sume uriașe din PNRR.

Amendamentul modifică legislația în baza căreia Comisia declarase deja îndeplinit jalonul și plătise banii aferenți. Este fenomenul numit de experții europeni "reversibilitate", adică ar trebui să dăm bani înapoi și să plătim penalități, dar ar putea fi blocate și cererile de plată viitoare.

Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene: ”În acest moment, suntem deja cu un risc iminent, ca cererile de plată 5 și 6 să fie blocate până la soluționarea reversibilității. În toată perioada asta de guverne, care au avut resurse pe mână, nu au dus la îndeplinire aceste proiecte și cumva am această imagine vie și anume că dai foc la țară și apoi vii tu ca pompier și zici că ai salvat”.

Mai mult, Ilie Bolojan a explicat că acest amendament nu era necesar pentru menținerea în funcțiune a centralele pe cărbune.

Teoretic, ar fi trebuit să închidem în total capacități de producție pe bază de cărbune de 710 MW până pe 31 august. Însă Guvernul își asumase deja o penalitate și anunțase că nici grupurile Rovinari, de pildă, nu pot fi închise, având în vedere nevoia de electricitate în special în astfel de perioade de secetă, nici Electrocentrale Craiova, spune premierul interimar.

Ilie Bolojan, premier interimar: ”Nu pot fi închise, neavând cu ce înlocui, de exemplu, centrala de la Craiova, pentru că 5 ani de zile nu am făcut ce trebuie și nu poți să lași un oraș fără încălzire.”

Un plan luat în calcul a fost și înlocuirea unei părți din capacitatea pe cărbune cu baterii.

Otilia Nuțu, expert energie: ”Practic, scoate din joc propunerea de a construi baterii și spune că trebuie să ținem în continuare ce avem, lucru care blochează și capacitate disponibilă în rețea, pentru cineva care ar fi vrut să construiască ceva prin zona respectivă, dar care nu are loc de aceste centrale. Este cercul vicios perfect, aș zice.”

Acum, legea ajunge la șeful statului, Nicușor Dan, care a anunțat deja că va "uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv reexaminarea, ca România să nu piardă miliarde de euro din PNRR".

Nicușor Dan a avertizat Parlamentul

Președintele Nicușor Dan a transmis, marți seara, că, dacă Legea decarbonizării va fi adoptată în forma actuală se va folosi de toate prerogativele constituționale, inclusiv solicitarea de reexaminare, pentru ca România să nu piardă banii din PNRR.

„Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR”, a avertizat președintele Dan într-o postare pe X.

De asemenea, Nicușor Dan a anunțat că a promulgat mai multe legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR, precum și ratificarea Acordului SAFE, acte normative care țin de capacitatea statului de a-și respecta angajamentele și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare.

„Accesul României la fonduri europene majore pentru modernizare și investiții rămâne astfel garantat. Pentru români, fondurile din PNRR înseamnă servicii mai bune și creșterea calității vieții, pentru că înseamnă bani pentru spitale noi, pentru școli modernizate, pentru autostrăzi. Aceste fonduri înseamnă și reforme care asigură o funcționare mai eficientă a statului, cum este Codul administrativ și proiectul prin care angajații ANAF și cei de la Vamă care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore vor primi bonusuri”, a mai scris el.

În plus, el a vorbit și despre Codul urbanismului, care „reprezintă un pas esențial pentru clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane, integrând și rezultatele referendumului validat de bucureșteni, pe care l-am inițiat în 2024. Este un semnal foarte bun pentru că democrația nu înseamnă doar organizarea unui referendum, ci și transformarea voinței cetățenilor în decizii legislative”.

Senatul a adoptat, marţi, un proiect de lege care modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic. PSD a depus un amendament, care a trecut de vot şi care prevede că închiderea capacităţilor de producţie de energie pe bază de cărbune se poate face doar după punerea în funcţiune de noi capacităţi.

PNL şi preşedintele formaţiunii, premierul interimar Ilie Bolojan, a avertizat, marţi, că amendamentul PSD la Legea privind decarbonizarea afectează un jalon PNRR deja îndeplinit, validat şi plătit de Comisia Europeană.