Potrivit Agerpres, care citează Administraţia Prezidenţială, reuniunea este organizată la iniţiativa prim-ministrului Finlandei, Petteri Orpo, şi reuneşte lideri ai statelor europene (cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen), alături de reprezentanţi ai instituţiilor UE (preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas).
România nu mai are un Guvern cu puteri depline din luna mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură și a rămas în funcție doar ca executiv interimar, cu atribuții limitate.
De atunci, mai multe încercări de formare a unui nou guvern au eșuat. Astfel, desemnarea viitorului premier se mai amână câteva zile. Președintele Nicușor Dan nu se grăbește să organizeze consultări cu partidele până nu se formează o majoritate concretă.
Care este scopul summit-ului din Finlanda
Summitul are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene faţă de regiunea arctică, într-un context marcat de creşterea importanţei geopolitice, economice şi climatice a acesteia.
Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambiţios al UE în securitatea şi dezvoltarea economică a regiunii arctice.
În cadrul dezbaterilor, preşedintele Nicuşor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă şi unitară a provocărilor de pe întregul spaţiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate.
El va exprima interesul şi disponibilitatea ţării noastre de a contribui la eforturile comune ale UE şi NATO prin asumarea de responsabilităţi în regiunea noastră, dar şi în cea extinsă, precum şi prin implicarea în proiecte sectoriale concrete, în domenii precum protecţia infrastructurii critice, consolidarea capacităţilor de apărare şi securitatea energetică.
”Capacitatea strategică de acțiune în Arctica nu decurge din declarațiile de la summituri, ci din capacități greu de înlocuit, precum spărgătoarele de gheață finlandeze. Companiile finlandeze au proiectat aproximativ 80 % din totalul spărgătoarelor de gheață la nivel mondial și au construit aproximativ 60 % dintre acestea – un punct de strangulare pe care Finlanda l-a testat deja în 2022 prin impunerea unei interdicții de export către Rusia. În loc să se limiteze la măsurarea cotelor de piață și să se bazeze pe megaproiecte de miliarde de euro, UE are nevoie de o politică de suveranitate care să protejeze capacitățile modeste, dar greu de înlocuit – organizate prin controlul cererii și al reglementărilor, nu prin proprietatea statului.” - se arată pe site-ul Centre for European Policy Network, un think thank finanțat de Fundația non-profit „Ordnungspolitik”.
