Nicușor Dan a fost nevoit să promulge legea care permite scoaterea lucrărilor din ariile naturale protejate, după ce Parlamentul si Curtea Constitutionala i-au respins obiecțiile. Pe hârtie, proiectele ar acoperi aproximativ 1% din consumul de electricitate, însă în realitate cifra ar putea fi mai mică, pentru că debitele râurilor au scăzut în ultimii 20 de ani. ONG-urile avertizează că România riscă amenzi și chiar blocarea unor fonduri europene din cauza acestei legi.
Noua lege va debloca proiectele hidroenergetice aprobate sau începute înainte de 29 iunie 2007. Unele au fost încadrate în anii care au urmat în interiorul unor arii naturale protejate, după schimbarea legislației.
Nicușor Dan a promulgat legea după ce a încercat de două ori să o oprească. Pe această hartă sunt cele șapte hidrocentrale începute. Unele sunt la un pas de final, altele au rămas încremenite în șantier de zeci de ani. Răstolița, în Mureș, a fost începută în 1989 și este gata în proporție de peste 90%. Aproape de final este și Livezeni-Bumbești, pe Jiu, începută în 2004 și blocată ulterior în instanță.
Câtă energie ar putea produce hidrocentralele
Dacă mâine ar porni aceste hidrocentrale, ar produce puțin peste 214 megawați. Ca să punem cifra în perspectivă, un singur reactor de la Cernavodă are aproximativ 700. Pe hârtie, hidrocentralele ar putea alimenta aproape 380.000 de gospodării. Doar că socoteala este veche, iar râurile nu au rămas pe loc odată cu proiectele. Debitele s-au schimbat, așa că trebuie refăcute calculele pentru a vedea câtă energie ar produce de fapt aceste hidrocentrale.
Noua lege permite modificarea, în cel mult 60 de zile, a limitelor ariilor protejate, astfel încât hidrocentralele să fie scoase din aceste zone. ONG-urile de mediu avertizează că măsura ar putea încălca legislația europeană, iar România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Mihnea Matache, director de comunicare GreenPeace – România: Clar relatia noastra cu partenerii europeni este supusa riscurilor. Romania si-a asumat sa protejeze minim 10% din teritoriul sau pana in 2030. Practic prin aceasta lege se reduce aceasta suprafata protejata. Deci este un trend inversart fata de ce ne-a cerut Comisia. Clar o procedura de infringement ar putea fi in duscutie. Pot fi sanctiuni financiare prin diverse programe. Mai mult, ministrul mediului a avertizat ca dacă disputa ar ajunge la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, România ar putea primi amenzi mari.
Ar exista și riscul ca Bruxelles-ul să blocheze fonduri europene pentru alte investiții din zonele afectate, precum școli, drumuri sau proiecte de infrastructură.
.webp)
