Președintele invocă un indicator economic concret pentru a ilustra amploarea progresului realizat în ultimele două decenii și jumătate de România: PIB-ul mediu pe cap de locuitor.
„Aderarea României la Uniunea Europeană a fost o poveste de mare succes. Țara noastră avea un decalaj istoric față de țările dezvoltate, pe care l-a redus considerabil. În anul 2000, România avea doar 26% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE și am ajuns astăzi aproape la 80%", a transmis Nicușor Dan.
”Bombardamentul constant cu știri negative ne face să pierdem imaginea de ansamblu”
Șeful statului avertizează totodată asupra unui risc pe care îl consideră real în spațiul public românesc: tendința de a ignora progresele reale sub presiunea unui flux continuu de informații negative.
„Este important să subliniem aceste lucruri pentru că bombardamentul constant cu știri negative ne face să pierdem imaginea de ansamblu", a adăugat președintele.
Reforma instituțională, piatra de temelie a mandatului
Prima și, din perspectiva lui Nicușor Dan, cea mai urgentă direcție de acțiune vizează calitatea instituțiilor statului român. Președintele plasează această reformă în centrul programului său și o leagă direct de capacitatea țării de a genera prosperitate pe termen lung.
„Reforma instituțiilor reprezintă o prioritate a mandatului meu, astfel încât acestea să poată pune bazele unei creșteri economice solide. Calitatea instituțiilor și modul în care acestea influențează prosperitatea tuturor românilor sunt esențiale", a subliniat Nicușor Dan, fără să ofere detalii despre măsuri concrete în această privință.
OCDE, o „etichetă" care ar spune lumii că România funcționează ca o economie matură
Al doilea obiectiv enunțat de președinte este unul cu un orizont temporal precis: aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în cursul acestui an.
Nicușor Dan prezintă acest demers ca pe un proces aflat deja pe un traseu pozitiv și subliniază că el depășește granițele politice interne.
„Un obiectiv primordial pentru România este aderarea la OCDE în acest an. Suntem în grafic și acest lucru se datorează în mare măsură și colaborării între partidele politice. Este o etichetă care va spune lumii că țara noastră are o guvernanță economică similară cu cele mai bogate țări", a afirmat Nicușor Dan.
Trecerea la euro, o necesitate pentru integrarea în „nucleul economiei europene"
Cel de-al treilea punct al mesajului prezidențial vizează unul dintre cele mai dezbătute subiecte din agenda publică românească: adoptarea monedei unice europene.
Nicușor Dan formulează această tranziție nu ca pe o chestiune tehnică, ci ca pe o decizie cu implicații profunde pentru competitivitatea economică a României.
„Trecerea la moneda Euro trebuie să fie un alt obiectiv major pentru România. România își dorește o Uniune Europeană mai puternică economic, cu o Piață Unică funcțională, dar ca aceste lucruri să se reflecte în venituri mai mari pentru oameni și în companii mai competitive este necesară integrarea în nucleul economiei europene", a explicat Nicușor Dan.
Pe lângă adoptarea euro, președintele exprimă și un angajament față de o piață energetică mai integrată la nivel european. „Susținem inclusiv o piață energetică unică europeană în care energia nucleară să joace un rol mai important", a adăugat el.
Republica Moldova, o preocupare constantă pentru București
Un alt obiectiv, sprijinul față de traseul european al Chișinăului.
„Republica Moldova este și va rămâne o preocupare importantă pentru România. Vom continua să sprijinim integrarea sa în Uniunea Europeană și o integrare a celor două economii", a transmis Nicușor Dan.
Bugetul UE 2028-2034: echilibru între competitivitate și coeziune
Ultimul punct al mesajului prezidențial se referă la arhitectura financiară viitoare a Uniunii Europene. Nicușor Dan se poziționează față de negocierile care vor urma pentru următorul cadru financiar multianual european, exprimând o viziune care încearcă să împace două aspecte: competitivitatea globală a UE și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre.
„Uniunea trebuie ca în următorul buget pentru 2028-2034 să atingă un echilibru între competitivitate și coeziune în așa fel încât să își crească relevanța economică globală fără să adâncească decalajul de dezvoltare între țări", a afirmat Nicușor Dan.
