Motivul pentru care tinerii resping partidele vechi. Politolog: „Atitudinea politică se formează pe rețelele sociale”
Tinerii români resping vechile partide și aleg politicieni noi care, cred ei, ar fi mai preocupați de problemele lor.
Două treimi dintre cei până în 30 de ani ar vota cu partide înființate de puțin timp – unele care nici măcar nu au prins locuri în Parlament – și care, pentru seniori, nu reprezintă o opțiune. Asta reiese dintr-un sondaj realizat de Inscop Research.
Cercetarea arată că peste 60% dintre cei care au între 18 și 29 de ani ar vota la parlamentare cu AUR, SENS și USR. Și puțin peste 20% ar opta pentru PNL și PSD.
În cazul celor între 30 și 44 de ani, AUR și USR sunt în top, cu aproape 70%, în timp ce PNL, PSD și UDMR abia depășesc împreună 20%.
Între timp, la românii din categoria de vârstă 45–59 de ani, AUR și USR scad în preferințe, în timp ce PSD, PNL și UDMR cresc și ating 40%.
În ochii celor peste 60 de ani, social-democrații ajung singuri la aproape 40%, în timp ce AUR și USR pierd și mai mult teren, iar SENS nu ar lua nici măcar un vot.
Ce vor tinerii de la politicieni
Tinerii până în 30 de ani spun că vor politicieni incoruptibili, care să le apere drepturile.
Tânăr: „Să aibă oameni noi, fără un trecut aiurea.”
Reporter: „De ce nu ai vrea partidele vechi?”
Tânăr: „Sunt toxice.”
Tânără: „Cred că ar trebui să rezolve problema asta cu joburile, pentru că nu mai avem joburi, studenții.”
Rețelele sociale formează atitudinile politice
Analiștii sunt de părere că rețelele sociale au ajutat partidele noi să ajungă la tânăra generație.
Bogdan Mucea, sociolog: „O bună parte dintre tinerii români nu au neapărat o cultură politică și nu sunt interesați de politică, și atunci pot fi convinși foarte ușor de anumite tipuri de discurs sau de anumite mesaje pe care le văd în spațiul online.”
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Atitudinea politică se formează pe rețelele sociale, iar de la atitudine politică la opinie și vot nu e decât un pas. Tinerii sunt nemulțumiți, votează anti-sistem în mod tradițional. Votul de protest nu se schimbă.”
Sondajul a fost realizat de Inscop Research, în perioada 25 octombrie – 2 noiembrie, prin interviuri telefonice, pe un eșantion de 3.000 de persoane, iar marja de eroare este de plus-minus 1,8%.
